Studii medicale: functiile cognitive

Revizuire scoping pe 48 de studii privind disfagia în boala Parkinson; dovezile actuale sunt limitate la pacienți cognitiv intacți, fiind necesare studii pentru cei cu disfuncție cognitivă.

Workshopul VCID confirmă că patologia vasculară este un contributor major la demență, subliniind rolul unității neurovasculare și al sistemului glimfatic în prevenția deteriorării cognitive.

Proiectul Individual Brain Charting oferă o cartografiere funcțională detaliată a creierului uman la nivel individual, utilizând 67 de sarcini cognitive și 40 de ore de scanări RMNf per participant.

Revizuirea sistematică indică faptul că, deși episoadele multiple și durata bolii sunt asociate cu deficite cognitive în TB, studiile longitudinale nu confirmă un declin progresiv universal.

Document de consens privind prevenția demenței prin controlul factorilor de risc modificabili (vasculari, stil de viață, senzoriali, mediu) pentru reducerea incidenței declinului cognitiv.

Meta-analiza a 232 studii fMRI (11.361 pacienți) arată că memoria de lucru este domeniul cu cea mai mare integrare funcțională în disfuncția cerebrală din schizofrenie, implicând rețeaua default mode.

O analiză a lacunelor din îngrijirea cognitivă în boala Parkinson propune screening sistematic anual, trasee clinice clare și suport multidisciplinar pentru a preveni neglijarea demenței.

Veziculele extracelulare au un rol dual în afectarea cognitivă diabetică: cele din context diabetic sunt neurotoxice, în timp ce cele din celule stem sănătoase au un potențial terapeutic remarcabil.

Studiul prospectiv arată că boala inflamatorie intestinală activă triplează riscul de declin cognitiv la vârstnici, iar deficitele de memorie prezic reactivarea bolii, sugerând o relație bidirecțio...

Articolul de consens redefinește rolul cerebelului, demonstrând implicarea sa activă în funcții cognitive, emoționale și predictive, prin conexiuni directe cu ganglionii bazali.

Studiul validează biomarkerul plasmatic p-tau217 pentru diagnosticul bolii Alzheimer în cohorta japoneză, demonstrând o precizie de 98% (AUC=0,98) și utilitate prognostică în declinul cognitiv.

Studiul BASE-II (n=1.222) arată că testosteronul liber ridicat la bărbați corelează cu un declin cognitiv mai lent, în timp ce la femei asocierile cu performanța cognitivă sunt inverse.

Studiul analizează impactul cumulativ al factorilor sociali adversi asupra funcției cognitive la peste 23.000 de vârstnici, demonstrând o asociere semnificativă între aceștia și declinul cognitiv.

Studiu Nature (2026) care propune că boala Parkinson nu este doar o boală a dopaminei, ci o tulburare a rețelei somato-cognitive de acțiune (SCAN). Hiperconectivitate patologică SCAN–subcortex explică simptomele motorii și cognitive; siturile DBS și TMS eficiente se suprapun cu nodurile rețelei.

Studiu transversal pe 3.970 de foști jucători de fotbal american care demonstrează o asociere între durata expunerii la sport și declinul cognitiv/neuropsihiatric la vârsta adultă.