Studii medicale: gandurile suicidare

Studiu retrospectiv pe 1.391 copii evaluați pentru abuz sexual: 11,1% prezintă suicidabilitate în 90 de zile, cu risc crescut la agresori extrafamiliali și comorbidități psihiatrice preexistente.

Revizie narativă privind relația dintre lumină și suicid, propunând un model serotoninergic și explicând vârful sezonier paradoxal de primăvară prin disocierea ritmurilor neurobiologice.

Studiul identifică 3 traiectorii ale ideației suicidare post-spitalizare: 12,5% dintre pacienți prezintă risc cronic înalt la 6 luni, necesitând monitorizare intensivă diferențiată.

Meta-analiza pe 6 milioane de pacienți confirmă că psihotropele (antipsihotice, litiu, SSRI) reduc semnificativ riscul de suicid în tulburările psihiatrice majore, contrar temerilor clinice.

Meta-analiza a 12 studii (1.708 pacienți) demonstrează că DBT, mindfulness și ACT reduc semnificativ riscul suicidar în timpul spitalizării psihiatrice, fiind superioare îngrijirii standard.

Meta-analiza pe 338.472 de tineri asociază utilizarea excesivă a ecranelor și dependența de internet cu un risc crescut de automutilare și comportamente suicidare, mediate de somn și depresie.

Meta-analiza arată că TCC cu evaluare narativă nu reduce mai mult recidiva suicidară față de TCC standard, dar ameliorează ideația suicidară și PTSD-ul legat de tentativă.

Cel mai mare studiu GWAS identifică 77 de loci genomici asociați cu suicidalitatea, evidențiind o arhitectură genetică complexă și parțial independentă de alte tulburări psihiatrice.

Revizuire sistematică a 167 de modele de predicție a riscului suicidar; doar 8% validate extern, cu risc ridicat de eroare sistematică. Doar 5 modele prezintă performanță predictivă bună.

Meta-analiza pe 4.719 pacienți demonstrează că Terapia prin Acceptare și Angajament (TAA) reduce semnificativ gândurile suicidare, tentativele de suicid și automutilarea față de condițiile de control.

Meta-analiza demonstrează că algoritmii de inteligență artificială pentru predicția suicidului au o acuratețe insuficientă pentru utilizarea clinică, cu valori predictive pozitive de doar 6-17%.

Meta-analiza a 9 studii clinice (N=593) demonstrează că terapia cu psilocibină reduce semnificativ ideația suicidară la pacienții psihiatrici, cu rezultate consistente și eterogenitate nulă.

Studiu de randomizare Mendeliană pe 40.369 subiecți din UK Biobank identifică hipocampul drept ca factor cauzal în riscul de tentativă de suicid, independent de diagnosticele psihiatrice.

Meta-analiza a 15 studii clinice (3.036 pacienți) indică faptul că litiul reduce tentativele de suicid cu 27% și mortalitatea prin suicid cu 39% la pacienții cu tulburare bipolară.

Analiza sistematică indică un risc suicidar crescut la asocierea benzodiazepinelor cu opioide, în timp ce utilizarea moderată, integrată în psihoterapie, poate avea un efect protector.