Studii medicale: Insomnia primara

Studiu pe 30 de pacienți cu insomnie și 30 de controale demonstrează că mecanismele de reglare somn-veghe sunt intacte în insomnie (parametrii PSG similari, percepție stare veghe 59,4% vs. 49,4%, p=NS), tulburarea fiind mediată cognitiv-comportamental, nu fiziologic — susținând CBT-I ca primă linie.

Meta-analiza a 1.311 pacienți cu depresie rezistentă la tratament demonstrează că esketamina intranazală nu crește riscul de insomnie comparativ cu placebo (OR=1,07).

Un review sistematic pe 19 studii confirmă că terapia cognitiv-comportamentală (CBT) este cea mai eficientă metodă pentru tratarea insomniei și îmbunătățirea calității somnului la studenții la medi...

Un studiu publicat recent în General Psychiatry a investigat relațiile cauzale bidirecționale dintre microbiomul intestinal și insomnie, utilizând o abordare genetică de tip randomizare mendeliană (MR). Studiul a fost realizat prin analiza a două seturi de date privind compoziția microbi

Revizuirea a 145 de studii confirmă că terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie (CBT-I) în format de autoajutor este o intervenție eficientă, scalabilă și accesibilă pentru insomnia cronică.

Analiză post hoc combinată a două studii randomizate de fază 3 cu 1.466 de pacienți: daridorexant 50 mg a redus tranzițiile veghe-veghe cu 6,9% și a scăzut puterea beta și alfa în veghe, atenuând direct semnătura electroencefalografică a hiperexcitabilității ce stă la baza insomniei cronice.

Studiu transversal populațional pe 2.333 de adulți (20–79 ani) din sudul Braziliei. Prevalența calității slabe a somnului (PSQI ≥5) a fost 32,7%; mai ridicată la femei (40,0% vs 25,2%), la vârstnici (44,0% vs 30,7%) și la cei cu depresie (RP=1,5). Percepția proastă a sănătății conferă risc de 2,6 or

Meta-analiză pe 29 de studii (16.104 pacienți) arată că insomnia preoperatorie clinic semnificativă se asociază cu risc de 2,69 ori mai mare de durere moderată-severă în prima zi postoperatorie (OR 2,69; IC 95%: 2,03–3,57; p<0,0001).

Insomnia cronică — definită prin dificultăți de adormire, menținere a somnului sau trezire precoce, prezente cel puțin 3 nopți/săptămână timp de cel puțin 3 luni, cu impact diurn semnificativ (fatigabilitate, deficit cognitiv, iritabilitate, scăderea performanței) — afectează 6-10

Meta-analiza a 7 studii (1.864 pacienți) demonstrează că terapia cognitiv-comportamentală digitală (dCBT-I) reduce semnificativ insomnia și simptomele depresive, fiind mai eficientă dacă este ghidată.

Studiu longitudinal (n=220) identifică 3 traiectorii ale insomniei după pierderea persoanei dragi: rezilientă (47%), de recuperare (43%) și cronică (10%). Depresia la baseline prezice traiectoria; la 12 luni, 60% din cei cu insomnie cronică au dezvoltat tulburare de doliu prelungit față de 9% în gru

Studiu transversal pe 791 de pacienți cu depresie majoră: analiza de rețea a identificat îngrijorarea legată de somn ca nod central al psihosocialului insomniei, urmat de nevrotism ca factor de risc și sprijin social scăzut ca factor de vulnerabilitate.

Revizie sistematică a 59 de studii: montelukastul nu este asociat cu suicid sau depresie la pacienții cu astm. Totuși, adulții vârstnici pot fi mai susceptibili la anxietate și tulburări de somn. Rezultatele nu au fost replicate la copii, sugerând o vulnerabilitate dependentă de vârstă.

Revizuirea sistematică evaluează nosologia insomniei, propunând fenotiparea bazată pe durata obiectivă a somnului și clustere multidimensionale pentru o medicină de precizie în tulburările de somn.

Ghid clinic pentru deprescrierea hipnoticelor: benzodiazepinele și Z-drugs necesită reducere treptată cu CBT-I, în timp ce DORA-urile, doxepina și ramelteonul pot fi oprite direct.