Studii medicale: Insuficienta cardiaca

Studiul retrospectiv pe 1.111 pacienți arată că scorul prognostic Naples (NPS) prezice independent mortalitatea generală (HR 2,14) și cardiovasculară (HR 2,09) în insuficiența cardiacă.

Ancheta IKNOW-HF (n=1.285) arată că 86,1% dintre medici prescriu sacubitril-valsartan off-label, din cauza vârstei, hipotensiunii și comorbidităților, subliniind rolul farmacistului în optimizarea ...

Studiul arată că durata mai lungă a HFpEF se asociază cu remodelare cardiacă progresivă, disfuncție severă și un risc cu 70% mai mare de agravare a insuficienței cardiace față de diagnosticul recent.

Studiul demonstrează că HFpEF cu obezitate severă prezintă o disfuncție sarcomerică profundă, mediată de fosforilarea troponinei I la Thr181, fiind reversibilă prin scăderea în greutate.

Un studiu pe 9.892 de pacienți arată că 1,8% au necesitat ECMO după chirurgia cardiacă congenitală, cu o supraviețuire de 50% și o creștere bruscă a mortalității după 6 zile.

Studiu național danez pe 6.862 cazuri de moarte cardiacă subită, demonstrând un risc de 3,7 ori mai mare în diabet tip 1 și 6,5 ori mai mare în diabet tip 2 față de populația generală.

Meta-analiza a 18 studii (18.774 pacienți) confirmă că inhibitorii SGLT2 reduc semnificativ spitalizările pentru insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție ușor redusă sau prezervată.

Declarația ESC 2026 subliniază necesitatea unei strategii multidisciplinare și personalizate pentru prevenția insuficienței cardiace prin controlul agresiv al factorilor de risc și comorbidităților.

Studiul CARDIO-TTRansform, cel mai mare studiu clinic randomizat în ATTR-CM (1.432 pacienți), descrie profilul de bază al pacienților, majoritatea sub terapie stabilizatoare TTR, în era actuală.

Revizuire privind cardiotoxicitatea terapiilor pentru mielomul multiplu. Carfilzomib prezintă cel mai mare risc, necesitând monitorizare prin GLS și troponine. CAR-T și bispecificii necesită studii...

Reviu și consens internațional privind managementul insuficienței cardiace în sarcină, subliniind beneficiile modelelor integrate de cardio-obstetrică în reducerea mortalității materne.

Studiul snRNA-seq arată că HAP induce o hepatopatie distinctă (fenotip hipoxic Warburg, activare HIF-1, fibroză perivasculară), corelată cu severitatea insuficienței ventriculare drepte.

Studiul BioVAT-HF demonstrează fezabilitatea remusculaturizării cardiace cu țesut biologic derivat din celule stem, observând creșterea grosimii peretelui ventricular și a FEVS la 3 luni.

Studiul identifică o semnătură fosfoproteomică distinctă în cardiomiopatia PLN R14Δ/+ și demonstrează că terapia ARN poate inversa alterările citoscheletale și îmbunătăți funcția cardiacă.

O meta-analiză arată că repararea transcateter a valvei tricuspide reduce regurgitarea, dar mortalitatea la 1 an rămâne de 14%, cu simptome severe persistente la o treime dintre pacienți.