Studii medicale: longevitatea

Studiul pe 31.473 persoane demonstrează că scorul cardiovascular Life's Essential 8 reduce mortalitatea la toate vârstele, inclusiv la centenari, confirmând beneficiul longevității prin prevenție.

Studiul demonstrează că somnul sub 6 ore sau peste 8 ore accelerează îmbătrânirea biologică a organelor, intervalul optim fiind de 6,4-7,8 ore pe noapte.

Studiul demonstrează că participarea la activități artistice și culturale este asociată cu o îmbătrânire epigenetică mai lentă, cu un efect comparabil cu cel al activității fizice.

Studiul arată că participarea regulată la activități culturale (citit, muzică, muzee) încetinește îmbătrânirea biologică, având efecte comparabile cu exercițiul fizic săptămânal.

Studiul arată că dietele bogate în carbohidrați complecși și alimente vegetale reduc markerii vârstei biologice (δAge) la adulții vârstnici, sugerând un impact rapid al nutriției asupra fiziologiei.

Studiul pe Drosophila demonstrează că activarea cronică a căii GCN2–ATF4 reduce longevitatea, în timp ce inhibarea acesteia o prelungește, contrazicând ipotezele anterioare privind beneficiile ATF4.

Revizuirea identifică 12 mecanisme moleculare ale îmbătrânirii cardiovasculare și propune 6 strategii de rejuvenare, subliniind potențialul de modulare a vârstei biologice cardiovasculare.

Studiul compară longevitatea în Japonia și Suedia, demonstrând că mortalitatea mai scăzută în rândul vârstnicilor care primesc îngrijire pe termen lung contribuie semnificativ la avantajul Japoniei.

Studiul demonstrează că tratamentul senolitic dasatinib-quercetin induce demielinizare cerebrală la șoareci prin disfuncția oligodendrocitelor și stresul reticulului endoplasmatic, fără moarte celu...

Studiul COSMOS demonstrează că suplimentarea zilnică cu multivitamine încetinește semnificativ ritmul îmbătrânirii epigenetice la vârstnici, efectul fiind mai pronunțat la cei cu îmbătrânire accele...

Studiul analizează stagnarea speranței de viață în SUA (1979-2019), identificând factori generaționali și cauze precum bolile cardiovasculare, cancerul și cauzele externe de deces.

Studiu longitudinal pe 11.314 vârstnici arată că aproape jumătate pot prezenta îmbunătățiri cognitive sau fizice, credințele pozitive despre îmbătrânire fiind un factor predictiv favorabil.

Microbiomul intestinal reglează activ îmbătrânirea și inflamația cronică (inflammaging). Dieta și probioticele pot modula microbiota, oferind noi strategii pentru longevitate și sănătate.

Studiul identifică piRNA circulante ca biomarkeri predictivi pentru supraviețuirea la 2 ani la vârstnici, cu performanță ridicată (AUC 0,82-0,87) și potențial rol cauzal în longevitate.

Studiul multiomic identifică mecanisme epigenetice și rețele sinaptice care susțin neurogeneza adultă și reziliența cognitivă la persoanele longevive (SuperAgers) comparativ cu boala Alzheimer.