Studii medicale: melatonina

Meta-analiza pe 1.027 pacienți arată că melatonina crește FEVS cu 3,95% (p<0,001), cu beneficiu maxim post-bypass, sugerând un rol cardioprotector adjuvant, dar necesită studii de fază III.

Studiul analizează rolul luminii ca factor modificabil în sănătatea mintală, demonstrând că expunerea diurnă protejează, iar cea nocturnă crește riscul de depresie și anxietate.

Revizuirea analizează rolul melatoninei ca adjuvant în oncologie, evidențiind efectele antioxidante, sinergia cu terapiile convenționale și beneficiile clinice asupra calității vieții pacienților.

Tratarea tulburărilor de somn la copiii cu TSA prin melatonină și tehnici comportamentale îmbunătățește rezultatele intervențiilor de dezvoltare timpurie.

O meta-analiză a 63 de studii clinice randomizate arată că suplimentarea cu melatonină reduce semnificativ glicemia à jeun, tensiunea sistolică, colesterolul LDL și markerii inflamatori la adulți.

Protocol Cochrane pentru un reviu sistematic ce va evalua eficacitatea melatoninei orale în reducerea tensiunii arteriale la adulți, analizând datele din studii clinice randomizate.

Studiu randomizat încrucișat pe 31 de pacienți arată că melatonina (doză medie 11,9 mg/zi) nu reduce durerea neuropată și nu îmbunătățește somnul sau calitatea vieții comparativ cu placebo.

Un studiu realizat la Boston Children's Hospital și publicat în World Journal of Pediatrics (aprilie 2025) a analizat literatura științifică privind utilizarea melatoninei la copii și adolescenți. Cercetarea arată că, deși melatonina poate fi eficientă în anumite situații clinice, utilizarea sa tot

Ghidul IPSA 2025 recomandă melatonina (0,5-1 mg) ca a doua linie de tratament pentru insomnie la copiii cu dezvoltare tipică, după eșecul intervențiilor comportamentale, cu reevaluare la 6-12 luni.

Studiu comparativ pe 175 pacienți psihiatrici: trazodona a îmbunătățit cel mai mult calitatea somnului, doxepina a oferit un echilibru optim, iar melatonina a redus semnificativ somnolența diurnă.

Revizuire privind melatonina ca agent neuroprotector în boala Alzheimer, analizând mecanismele antioxidante, anti-amiloid și reglarea circadiană, cu potențial terapeutic și limitări clinice.

Studiul randomizat pe 108 pacienți indică faptul că melatonina 3 mg/zi nu reduce semnificativ incidența delirului la 24h în UTI, deși sugerează o tendință clinică ce necesită cercetări mai ample.

Studiu clinic randomizat de fază III care demonstrează că melatonina 20 mg nu reduce oboseala asociată radioterapiei la pacientele cu cancer de sân, studiul fiind oprit precoce din lipsă de eficaci...

Studiul demonstrează că melatonina orală îmbunătățește calitatea somnului la lucrătorii în schimburi de noapte, dar nu reduce rezistența la insulină după 12 săptămâni de tratament.

Revizuirea analizează potențialul melatoninei în UPD, evidențiind efecte antidiabetice, neuroprotectoare și vasculare în studii preclinice, subliniind necesitatea unor studii clinice randomizate.