Studii medicale: Memoria

Studiu PET care identifică o activitate colinergică crescută în prosencefalul bazal la pacienții cu mTBI cronic, sugerând un mecanism compensator corelat cu viteza de procesare cognitivă.

Expunerea acută la poluanți atmosferici (particule, gaze diesel, CO2) afectează rapid funcția cognitivă și crește markerii de stres neurobiologic la adulții tineri sănătoși.

Studiul analizează experiențele rudelor pacienților tratați cu ECT, raportând o eficiență variabilă, efecte adverse frecvente, deficite de memorie persistente și un impact negativ asupra calității ...

Studiul demonstrează că activarea ariei tegmentale ventrale (VTA) la granițele dintre evenimente mediază dilatarea subiectivă a timpului în memoria episodică prin mecanisme dopaminergice.

Studiul identifică o cale microbiom-intestin-creier prin care bacteria Parabacteroides goldsteinii induce declinul cognitiv la șoareci vârstnici prin activarea receptorului GPR84 și inflamație.

Studiul demonstrează că exercițiul fizic acut crește rata oscilațiilor ripple în hipocamp și îmbunătățește sincronizarea neuronală cu rețelele corticale, facilitând consolidarea memoriei.

Studiul multiomic identifică mecanisme epigenetice și rețele sinaptice care susțin neurogeneza adultă și reziliența cognitivă la persoanele longevive (SuperAgers) comparativ cu boala Alzheimer.

Studiul demonstrează că intoxicația acută cu canabis afectează 15 din 21 de măsuri ale memoriei, inclusiv memoria prospectivă, sursei și ordinii temporale, indiferent de doză.

Studiul demonstrează că viteza învățării asociative este determinată de intervalul dintre recompense, nu de numărul de repetiții, validând un model retrospectiv bazat pe inferență bayesiană.

Studiul demonstrează că reprogramarea parțială a celulelor engrame prin factori OSK inversează senescența neuronală și restabilește memoria la șoareci cu îmbătrânire sau Alzheimer.

Studiul demonstrează că integrarea conceptuală a problemelor nerezolvate în visele REM, facilitată prin reactivare auditivă, îmbunătățește rezolvarea creativă a acestora a doua zi.

Studiul identifică rolul estradiolului hipocampal și al receptorilor estrogenici (ERα/ERβ) în vulnerabilitatea la stres, demonstrând mecanisme epigenetice care explică diferențele de sex.

Studiul arată că în boala Alzheimer preclinică, deficitele de memorie apar din cauza degradării calității reactivărilor hipocampale, nu a frecvenței acestora, afectând consolidarea memoriei.

Studiul demonstrează că raportarea experiențelor adverse din copilărie (ACE) fluctuează în funcție de contextul relațional și emoțional actual, fiind influențată de suportul parental și stres.

Studiul demonstrează că microglia reglează activ amnezia infantilă la șoareci, inhibarea acesteia prevenind pierderea memoriei prin modularea dinamicii engramelor neuronale.