Studii medicale: microbiomul nazal

Studiul demonstrează că sucraloza și stevia consumate parental induc modificări metabolice și microbiologice transmise intergenerațional la descendenți, afectând glicemia și inflamația.

Studiul demonstrează că transplantul de microbiotă fecală reduce rapid inflamația sistemică și favorizează vindecarea colitei pseudomembranoase în infecțiile severe cu Clostridioides difficile.

Studiul demonstrează că vitamina D restabilește toleranța imunologică în IBD prin modularea microbiomului, creșterea IgA și inducerea celulelor B și T reglatorii, reducând inflamația intestinală.

Un studiu realizat prin metagenomică a identificat gene de rezistență la antibiotice în plămânii a 35% dintre subiecții sănătoși și la rate mai mari în boli pulmonare cronice.

Expunerea precoce la infecții în creșă stimulează maturizarea sistemului imunitar, reducând riscul de îmbolnăviri ulterioare la vârsta școlară, în ciuda frecvenței crescute a episoadelor inițiale.

Studiu prospectiv pe cinci cohorte care identifică metaboliți ai microbiotei intestinale asociați cu riscul de boală coronariană, validând biomarkeri precum TMAO și imidazol-propionatul.

Studiul demonstrează că stresul precoce remodelează axa creier-intestin prin modificări simpatice și serotonergice, crescând riscul de tulburări digestive funcționale pe termen lung.

Studiul analizează rolul microbiomului vaginal în sarcina, demonstrând că dominanța Lactobacillus protejează împotriva inflamației și a nașterii premature, spre deosebire de disbioza bacteriană.

Studiul demonstrează că bacterii probiotice modificate genetic pot sintetiza local romidepsin în tumori, crescând eficiența antitumorală și reducând toxicitatea sistemică în modele murine.

Studiul arată că administrarea de curcumină în doză mare (6g/zi) la pacienți cu BII are un impact modest și tranzitoriu asupra microbiotei intestinale, fără a induce modificări persistente.

Studiul demonstrează că microbiota intestinală influențează îmbătrânirea ovariană, transplantul fecal putând remodela transcriptomul ovarian și îmbunătăți fertilitatea în modele experimentale.

Studiul demonstrează că dieta bogată în grăsimi și zahăr în viața timpurie reprogramează comportamentul alimentar și circuitele hipotalamice, efecte atenuate prin intervenții asupra microbiotei.

Administrarea de Clostridium butyricum în prima jumătate a sarcinii reduce rata recurenței nașterii premature la femeile cu antecedente, conform unui studiu clinic multicentric japonez.

Analiza narativă explorează interacțiunea dintre microbiota intestinală și agoniștii GLP-1, sugerând că modificările microbiomului sunt secundare pierderii în greutate și schimbărilor dietetice.

Studiul prezintă VIRGO2, un catalog genomic extins al microbiomului vaginal, oferind o perspectivă funcțională asupra interacțiunilor bacteriene, fungice și virale în sănătate și disbioză.