Studii medicale: microbiomul oral

Studiul identifică o axă orală-alimentară în hipertensiune: microbiomul oral și dieta DASH influențează independent și combinat riscul cardiovascular la 5.371 de adulți.

Studiul PAROMIND (1.026 pacienți) corelează bacteriile subgingivale (ex. Fretibacterium, Tannerella) cu declinul cognitiv, inflamația sistemică și modificări structurale cerebrale la populația gene...

Studiul demonstrează rolul bacteriilor orale producătoare de lactat în cancerul gastric, confirmând transmiterea oral-intestinală și potențialul microbiomului ca biomarker non-invaziv.

Studiul demonstrează că scorul OMAA, bazat pe microbiomul oral, prezice independent mortalitatea, fragilitatea și riscul de boli cronice, oferind un biomarker non-invaziv pentru îmbătrânirea biolog...

Studiul demonstrează că sucraloza și stevia consumate parental induc modificări metabolice și microbiologice transmise intergenerațional la descendenți, afectând glicemia și inflamația.

Un studiu realizat prin metagenomică a identificat gene de rezistență la antibiotice în plămânii a 35% dintre subiecții sănătoși și la rate mai mari în boli pulmonare cronice.

Studiul demonstrează că sănătatea parodontală precară este asociată cu declinul cognitiv, dezechilibrul microbiomului oral mediind parțial această relație prin căi proinflamatorii și stres oxidativ.

Expunerea precoce la infecții în creșă stimulează maturizarea sistemului imunitar, reducând riscul de îmbolnăviri ulterioare la vârsta școlară, în ciuda frecvenței crescute a episoadelor inițiale.

Studiul demonstrează că stresul precoce remodelează axa creier-intestin prin modificări simpatice și serotonergice, crescând riscul de tulburări digestive funcționale pe termen lung.

Studiul analizează rolul microbiomului vaginal în sarcina, demonstrând că dominanța Lactobacillus protejează împotriva inflamației și a nașterii premature, spre deosebire de disbioza bacteriană.

Studiul demonstrează că microbiota orală și intestinală poate degrada alergenii din arahide, reducând severitatea reacțiilor anafilactice prin limitarea activării mastocitelor.

Studiul demonstrează că microbiota intestinală influențează îmbătrânirea ovariană, transplantul fecal putând remodela transcriptomul ovarian și îmbunătăți fertilitatea în modele experimentale.

Studiul demonstrează că bacterii probiotice modificate genetic pot sintetiza local romidepsin în tumori, crescând eficiența antitumorală și reducând toxicitatea sistemică în modele murine.

Studiul arată că administrarea de curcumină în doză mare (6g/zi) la pacienți cu BII are un impact modest și tranzitoriu asupra microbiotei intestinale, fără a induce modificări persistente.

Studiul demonstrează că dieta bogată în grăsimi și zahăr în viața timpurie reprogramează comportamentul alimentar și circuitele hipotalamice, efecte atenuate prin intervenții asupra microbiotei.