Studii medicale: normalitatea in psihologie

Studiul propune un model predictiv în care categorizarea este un proces fundamental și continuu, integrat în mecanismele cerebrale de anticipare, nu o etapă finală a percepției.

Meta-analiza a 421.799 participanți din 22 de cohorte infirmă ipoteza că stresul sau factorii psihosociali cresc riscul de cancer, asocierile fiind explicate prin comportamente de risc.

Un studiu de cohortă din Finlanda arată că decesul unui părinte crește consumul de psihotrope la adulți, însă prezența fraților atenuează semnificativ acest impact negativ asupra sănătății mintale.

Studiul analizează modul în care muzica și zgomotul de trafic influențează imaginația dirijată, demonstrând că stimulii auditivi modelează activ realismul, emoțiile și percepția spațio-temporală.

Un studiu pe 5.869 de cupluri arată că doar narcisismul de rivalitate scade satisfacția relațională, în timp ce narcisismul de admirație are un efect neutru, fără a influența declinul în timp.

Studiul arată că anxietatea de atașament favorizează dependența de videoclipuri scurte prin control atențional scăzut și alexitimie, sugerând necesitatea unor intervenții de autoreglare emoțională.

Studiul demonstrează că terapia cognitiv-comportamentală digitală reduce anxietatea cardiacă post-infarct și îmbunătățește calitatea vieții și funcționarea fizică pe termen de 12 luni.

Meta-analiza demonstrează că expunerea la natură îmbunătățește starea psihologică și modulează activitatea cerebrală, în special prin creșterea undelor alfa, având potențial terapeutic.

Un studiu pe 418 participanți LGBT+ de culoare arată că afirmarea identității crește reziliența, dar creșterea personală sub opresiune implică un cost emoțional ce poate asocia simptome depresive.

Un studiu clinic randomizat arată că formarea de tip ucenicie-mentor îmbunătățește semnificativ abilitățile interpersonale facilitante (FIS) ale studenților la psihologie în primul an.

Studiul demonstrează că biasul partizan în acceptarea dezinformării este cauzat de protecția identității, nu de diferențele de cunoștințe, chiar și în cazul identităților de grup artificiale.

Studiul evaluează prozodia vocală ca biomarker pentru stres, comparând meditația și stimularea vibroacustică; calitatea vocii este un indicator sensibil al stării fiziologice.

Un studiu din Japonia arată că un program de 8 săptămâni de auto-practică și auto-reflecție (SP/SR) îmbunătățește semnificativ abilitățile clinice și conștientizarea de sine la viitorii psihologi.

Studiul analizează impactul educației muzicale comunitare asupra tinerilor vulnerabili, demonstrând îmbunătățirea sănătății mintale prin satisfacerea nevoilor de autonomie, competență și relaționare.