Studii medicale: Obezitatea

Studiul de randomizare mendeliană indică faptul că agonismul receptorului GLP-1 se asociază cu un risc redus de boală a vaselor mici cerebrale și leziuni de substanță albă mai puțin extinse.

Prima umbrella review sistematică (60 meta-analize, 3,5 mil. pacienți) evaluează efectele non-cardiometabolice ale GLP-1 RA, confirmând riscuri gastrointestinale și beneficii anti-infecțioase.

Lancet 2026: Revizuire GLP-1RA și noile incretin-based. GLP-1RA: control glicemic+reducere ponderală+MACE↓+IC↓+renal (albuminurie↓+RFGe). Tirzepatida (dual GIP+GLP-1): obezitate. Aprobate în: obezitate+HFpEF+NASH+apnee somn+osteoartrită genunchi. Emergente: duale GLP-1+glucagon, GLP-1+amilina; tripl

JACC 2026: Emulare GLP-1RA în prevenție primară CV. Modelare: n=610.789 cohorte europene+nord-americane (Global CV Risk Consortium). Emulare pe n=200.012 sondaje. Populație țintă: IMC≥27+SCORE2≥7.5% (n=21.720). Modificări factori risc din SELECT aplicate. Incidenta BCV 10 ani: observată 13.82%→emula

Studiul demonstrează că schemele de titrare lentă (până la 20 săptămâni) pentru agoniștii GLP-1 și tirzepatidă induc toleranță digestivă, permițând doze mai mari și o eficacitate terapeutică sporită.

Metabolism 2026: GBD 2023, Asia-Pacific, 5 factori/boli metabolice, 1990-2023, proiecții 2030. Povara 2023: TAS înaltă=138M DALYs+6.27M decese (dominant); IMC=55M DALYs+1.33M; LDL=53M DALYs+2.02M; T2DM=49M DALYs+1.13M; MASLD=1.26M DALYs+47k. DALYs totale crescute ×1.7-3.7 (1990-2023). Sarcina: China

Studiul analizează mecanismele moleculare și epidemiologice prin care obezitatea și DZ2 cresc riscul de cancere digestive, subliniind importanța controlului metabolic în prevenția oncologică.

Studiul demonstrează că indicii antropometrici precum ABSI și WWI prezic mortalitatea și stadiul avansat al sindromului CKM mai eficient decât BMI, oferind o metodă simplă de stratificare a riscului.

Un review publicat în Cell Death & Disease la data de 25 februarie 2026 analizează rolul ARN-urilor circulare (circRNA) în reglarea procesului de „browning” al țesutului adipos (conversia adipocitelor albe în brune) și implicațiile acestora în patologia metabolică. Cercetarea arată că aceste molecul

Un studiu realizat la University of Oxford și publicat în International Journal of Obesity la data de 25 februarie 2026 a analizat relația dintre consumul săptămânal de alcool și masa de grăsime viscerală măsurată prin absorbțiometrie duală cu raze X (DXA) într-o cohortă populațională largă (Oxford

Cardiovasc Res 2026: ATMOSPHERE+PARADIGM-HF, n=2201 HFrEF (fără MRA). Relația IMC-aldosteron: IMC mai mare→aldosteron mai crescut (P trend <0.001). IMC mai mare→NT-proBNP/BNP mai scăzute (P trend <0.001). Confirmat și pentru alte măsuri antropometrice. Mecanisme: secretia adipoasă de aldosteron+clea

Un studiu publicat în BJM Journals la 24 februarie 2026 a analizat relația dintre indicele de masă corporală (IMC) parental înainte de sarcină și riscul de boală hepatică steatozică asociată disfuncției metabolice (MASLD) la descendenți, la vârsta de 24 de ani. Cercetarea arată că excesul ponderal a

Meta-analiza pe 54 de studii confirmă că narcolepsia, în special tipul 1, crește semnificativ riscul de obezitate, sindrom metabolic și prediabet, impunând screening metabolic de rutină.

Studiul de cohortă CHARLS (2.535 adulți) demonstrează că tiparele dinamice ale indicelui aterogen plasmatic (AIP) prezic independent tranzițiile glicemice, fiind un marker util pentru riscul de DZT2.

Dapiglutida, un agonist dual al receptorilor GLP-1 și GLP-2, reprezintă o nouă direcție în farmacoterapia obezității, concepută să combine efectele anorexigene ale GLP-1 cu potențialele beneficii gastrointestinale și antiinflamatorii ale GLP-2. Studiul danez publicat în jurnalul eClinicalMedicine in