Studii medicale: Parkinson

Studiu de fază 1 (n=10) privind vectorul BBM-P002 în boala Parkinson: siguranță și tolerabilitate excelente la 12 luni, fără toxicități limitative de doză sau imunogenicitate clinică semnificativă.

Trial PADOVA faze 2b (586 pacienți, Parkinson timpuriu): prasinezumab IV 1500 mg nu a atins endpoint-ul primar (HR 0,84, p=0,066), dar a întârziat progresia motorie cu 11,4 săptămâni (61,1 vs. 49,7 săptămâni, placebo). Date exploratorii sugestive susțin un studiu faze 3.

Revizuire IPMDS în Movement Disorders 2026: co-patologiile (tau, TDP-43, cerebrovasculare) sunt frecvente în boala Parkinson și complică validarea biomarkerilor de alfa-sinucleină și selecția pacienților pentru terapii modificatoare de boală. Sunt necesare strategii de stratificare multimodală în tr

Studiu cohortă Journal of Parkinson's Disease 2026: forța de prindere a mâinii (handgrip strength) este predictor independent al simptomelor non-motorii (depresie, declin cognitiv, disfuncție autonomă, tulburări somn) în boala Parkinson, independent de stadiu motor și durata bolii.

Studiul demonstrează că biopsia cutanată cu analiza SAA a α-sinucleinei diferențiază subtipurile body-first și brain-first ale bolii Parkinson cu o acuratețe de AUC 0,774, oferind un biomarker mini...

TEMPO-1 JAMA Neurology faza 3 (102 centre, 12 țări): tavapadon 5 și 15 mg/zi (agonist D1/D5 selectiv) îmbunătățesc semnificativ MDS-UPDRS II+III la 26 săptămâni față de placebo în boala Parkinson precoce. Profil de tolerabilitate mai bun față de agoniștii D2/D3 clasici.

Un studiu condus de cercetători de la University College London (UCL), publicat în Nature Medicine și bazat pe analize metagenomice extinse și evaluări clinice detaliate, a investigat relația dintre microbiomul intestinal și riscul de dezvoltare a bolii Parkinson, sugerând că modificăril

Un studiu de la Boston University, primul de acest tip care examinează „metacogniția globală” la pacienții cu boală Parkinson, a demonstrat că îngrijorările legate de declinul cognitiv sunt strâns legate de anxietatea trăsătură și de depresie - nu de o deteriorare cognitivă o

Un studiu național realizat în Finlanda pe baza cohortelor din registrul FINPARK a analizat evoluția utilizării medicamentelor psihotrope la persoanele cu boala Parkinson comparativ cu populația generală, pe o perioadă de 10 ani, incluzând intervalul anterior diagnosticului. Cercetarea p

Studiul postmortem (N=399) arată că genotipul APOE modulează pragul de patologie pentru demență în bolile cu corpi Lewy și identifică 4 trajecte distincte de progresie prin cuantificare digitală.

Meta-analiza pe 54 de studii confirmă că modelele de rozătoare cu paraquat reproduc fidel boala Parkinson, identificând un prag de 26% pierdere neuronală pentru deficite motorii semnificative.

Un studiu clinic multicentric realizat în Finlanda, la Universitatea din Turku și Spitalul Universitar din Turku și publicat în Neurology® a analizat relația dintre tremorul de repaus și funcția dopaminergică striatală la pacienții cu boala Parkinson.Cercetarea arată că, spre deosebi

Studiul demonstrează că mitocondriile încapsulate în membrane eritrocitare pot restaura funcția celulară în boli mitocondriale genetice și pot oferi neuroprotecție în boala Parkinson experimentală.

P-tau217 plasmatic detectează co-patologia Alzheimer în boala Parkinson și demența cu corpi Lewy (AUC=0,84) și prezice declinul cognitiv longitudinal, facilitând selecția pentru terapii anti-amiloid.

Studiul PD-FPA (296 pacienți) arată că levodopa orală cu adjuvanți menține calitatea vieții în boala Parkinson avansată, cu utilizarea crescută a safinamidei și opicaponei și stabilitate pe 3 ani.