Studii medicale: Parkinson

Revizuirea sistematică a 22 de studii indică profile apraxice distincte în sindroamele parkinsoniene, CBS prezentând cele mai severe deficite, utile pentru diagnosticul diferențial clinic.

Un protocol bazat pe precipitarea cu acid tricloracetic și RT-QuIC permite detectarea alfa-sinucleinei patologice în saliva pacienților cu Parkinson, oferind o metodă neinvazivă de diagnostic.

Meta-analiză de rețea bayesiană la 2.824 pacienți asiatici: safinamida 100 mg este superioară rasagilinei și zonisamidei în reducerea timpului 'off' și ameliorarea scorului motor UPDRS III.

Studiu de fază 1 (n=10) privind vectorul BBM-P002 în boala Parkinson: siguranță și tolerabilitate excelente la 12 luni, fără toxicități limitative de doză sau imunogenicitate clinică semnificativă.

Revizuirea sistematică a 2.107 pacienți indică faptul că boala Parkinson cu debut în corp (body-first) este mai agresivă, având o progresie mai rapidă și afectare cognitivă mai frecventă.

Revizuire privind managementul nutrițional în boala Parkinson, subliniind importanța distribuției proteinelor, dietei mediteraneene și monitorizării disfagiei pentru calitatea vieții.

Studiul PADOVA (faza 2b) privind prasinezumab în Parkinson timpurie nu a atins obiectivul primar, dar a arătat o întârziere de 11,4 săptămâni în progresia motorie, justificând studii de fază 3.

Studiul demonstrează că fragilitatea, depresia și declinul cognitiv cresc riscul de boală Parkinson de 3,2 ori la adulții peste 50 de ani, susținând monitorizarea multidomenială pentru diagnostic.

Revizuire IPMDS în Movement Disorders 2026: co-patologiile (tau, TDP-43, cerebrovasculare) sunt frecvente în boala Parkinson și complică validarea biomarkerilor de alfa-sinucleină și selecția pacienților pentru terapii modificatoare de boală. Sunt necesare strategii de stratificare multimodală în tr

Studiu cohortă Journal of Parkinson's Disease 2026: forța de prindere a mâinii (handgrip strength) este predictor independent al simptomelor non-motorii (depresie, declin cognitiv, disfuncție autonomă, tulburări somn) în boala Parkinson, independent de stadiu motor și durata bolii.

Studiu pe 555 de pacienți cu atrofie de sistem multiplu care identifică markeri de prognostic dependenți de timp, esențiali pentru stratificarea studiilor clinice și planificarea îngrijirilor.

Studiul demonstrează că biopsia cutanată cu analiza SAA a α-sinucleinei diferențiază subtipurile body-first și brain-first ale bolii Parkinson cu o acuratețe de AUC 0,774, oferind un biomarker mini...

Meta-analiza a 900 de pacienți cu insuficiență autonomă pură (IAP) indică o rată de fenoconversie spre sinucleinopatii centrale de 5% pe an, similară cu cea din tulburarea de comportament în somn REM.

TEMPO-1 JAMA Neurology faza 3 (102 centre, 12 țări): tavapadon 5 și 15 mg/zi (agonist D1/D5 selectiv) îmbunătățesc semnificativ MDS-UPDRS II+III la 26 săptămâni față de placebo în boala Parkinson precoce. Profil de tolerabilitate mai bun față de agoniștii D2/D3 clasici.

Un studiu condus de cercetători de la University College London (UCL), publicat în Nature Medicine și bazat pe analize metagenomice extinse și evaluări clinice detaliate, a investigat relația dintre microbiomul intestinal și riscul de dezvoltare a bolii Parkinson, sugerând că modificăril