Studii medicale: Parkinson

O revizuire a tulburărilor de mers în bolile neurodegenerative, evidențiind corelațiile clinico-IRM și rolul neuroreabilitării în stimularea plasticității cerebrale.

Studiul GWAS identifică 5 loci genetici comuni între tulburarea de comportament în somn REM și boala Parkinson, confirmând RBD ca o alfa-sinucleinopatie cu substrat genetic distinct.

Studiul EARLYSTIM demonstrează că stimularea subtalamusului (STN-DBS) la pacienții cu boală Parkinson timpurie nu deteriorează inteligibilitatea vorbirii pe o perioadă de 24 de luni.

Studiul pe 8.380 pacienți arată că diabetul zaharat tip 2 tratat înainte de debutul bolii Parkinson întârzie apariția acesteia cu 6,2 ani, dar crește mortalitatea post-diagnostic cu 64%.

Studiul analizează patofiziologia diskineziei induse de levodopa (LID) în boala Parkinson, evidențiind rolul sistemelor non-dopaminergice și eficacitatea amantadinei și a noilor strategii terapeutice.

Studiu metagenomic pe 724 subiecți arată că 30% din microbiomul intestinal prezintă disbioză funcțională în boala Parkinson, corelată cu inflamația și dereglarea neurotransmisiei.

Meta-analiza a 32 de studii arată că raportul de prevalență bărbați/femei în boala Parkinson este de 1,18, mai mic decât estimările anterioare, cu variații regionale semnificative.

Studiul demonstrează că antrenamentul senzorimotor (smTAP) îmbunătățește tusea reflexă și voluntară la pacienții cu Parkinson, fiind superior antrenamentului forței musculare expiratorii (EMST).

Revizuirea sistematică a 8 studii confirmă eficacitatea safinamidei ca adjuvant la levodopa în reducerea fluctuațiilor motorii, diskineziei, durerii și depresiei în boala Parkinson.

Studiul demonstrează că 12 săptămâni de probiotice ameliorează constipația la 52,2% dintre pacienții cu Parkinson și modifică favorabil compoziția microbiotei intestinale.

Studiu de fază 2 (PASADENA) a evaluat prasinezumab, anticorp anti-α-sinucleină, la 316 pacienți cu boală Parkinson incipientă. La 52 de săptămâni, nicio doză (1500 mg sau 4500 mg i.v. lunar) nu a redus semnificativ progresia scorului MDS-UPDRS față de placebo. Reacțiile la perfuzie au apărut la 19–3

Studiu de fază 2 (SPARK) a evaluat cinpanemab anti-α-sinucleină la 357 de pacienți cu boală Parkinson incipientă. La 52 de săptămâni, niciuna din dozele testate (250 mg, 1250 mg, 3500 mg i.v. lunar) nu a diferit semnificativ de placebo. Studiul a fost oprit la 72 de săptămâni din cauza lipsei de efi

Analiza a 20 de studii clinice confirmă că intervențiile de reabilitare (kinetoterapie, realitate virtuală, hidroterapie) ameliorează semnificativ echilibrul și reduc riscul de căderi în boala Park...

Meta-analiză în rețea a 9 terapii pentru Parkinson avansat, confirmând superioritatea DBS bilateral față de terapia medicamentoasă și procedurile ablative în controlul motor.

Revizie sistematică a 10 modele predictive pentru boala Parkinson; majoritatea au discriminare slabă, însă 3 modele (MDS, Karabayir, Faust) sunt recomandate pentru practica clinică.