Studii medicale: pierderea auzului

Studiu GBD 2019: 72,88 milioane de americani (22,2%) suferă de hipoacuzie, însă doar 9,7% utilizează aparate auditive, indicând un deficit major de îngrijire audiologică și prevenție a demenței.

Ecografia și neurosonografia fetală detectează semnele infecției cu citomegalovirus la doar o treime dintre fetușii infectați, fiind necesară confirmarea prin diagnostic molecular.

Studiul identifică rolul genelor cyclinD (ccndx, ccnd2a) în reglarea independentă a proliferării celulelor stem și progenitoare în sistemul liniei laterale la peștele-zebră.

Studiul demonstrează că terapia genică cu virus asociat adeno pentru gena OTOF îmbunătățește semnificativ auzul la pacienții cu surditate genetică, fiind o metodă sigură și eficientă.

Studiul UK Biobank (490.865 participanți) demonstrează că singurătatea crește riscul de pierdere auditivă sensorineurală cu 24%, independent de factorii genetici sau stilul de viață.

Un nou implant auditiv cerebral moale, flexibil, a demonstrat o integrare funcțională eficientă și absența efectelor adverse în teste comportamentale pe modele animale.

Cercetătorii au dezvoltat un model ex vivo al cohleei de gerbil, confirmând bifurcația Hopf ca mecanism fundamental de amplificare a sunetului la mamifere, esențial pentru viitoare terapii auditive.