Studii medicale: prevenirea dementei

Meta-analiză sistematică (155 studii, 41 țări, 164.644 participanți): publicul general recunoaște sub 50% din factorii de risc modificabili pentru demență. Cei mai ignorați: educația scăzută (recunoscută de 19,5% din populație), poluarea aerului (25,4%) și obezitatea (30,4%).

Un studiu realizat la Monash University și publicat în revista Neurology la data de 10 februarie 2026 a analizat relația dintre utilizarea aparatelor auditive și declinul cognitiv, demența și afectarea cognitivă la adulți vârstnici cu hipoacuzie moderată. Cercetarea arată că, deși scorurile cognitiv

Trialul US POINTER (JAMA, n=2.111 vârstnici 60-79 ani la risc declin cognitiv): intervenție structurată multidomeniu (activitate fizică + cognitivă, dietă MIND, suport social, monitorizare CV) îmbunătățește cogniția globală cu 0,029 SD/an mai mult vs self-guided (P=0,008); beneficiu mai mare la cei

Studiu cohortă prospectiv UK Biobank (J Prev Alzheimers Dis, n=331.731 participanți, urmărire mediană 12,8 ani): sindromul cardio-renal-metabolic (CKM) avansat este asociat cu risc crescut de demență — stadiul 3-4 HR 2,06 (1,77-2,39) vs stadiul 0; susceptibilitatea genetică (PRS demență + APOE ε4) a

Un studiu publicat în BMJ Open Diabetes Research & Care, realizat pe o bază de date globală cu peste 98 de instituții medicale, a comparat eficiența agoniștilor receptorului pentru peptidul 1 asemănător glucagonului (GLP-1 RA) cu metforminul în prevenirea demenței la pacienții cu diabet zaharat de t

Primul ghid clinic bazat pe dovezi (Alzheimers Association) care responsabilizează medicii de familie să aplice o abordare structurată în diagnosticul demenței: proces în 3 etape, 19 recomandări, abordare pe niveluri — majoritatea cazurilor necesită doar teste de Tier 1.

8 studii analizate arată că cilostazolul reduce riscul de demență cu 10% (OR 0,90; IC 95% 0,87–0,92) la pacienți fără antecedente cognitive, fără efect semnificativ pe scorul MMSE în tulburări cognitive instalate. Medicament antiagregant cu potențial neuroprotector în prevenție primară.

Studiul pe 436.232 persoane arată că rezerva cognitivă ridicată reduce riscul de depresie cu 47% și amână demența, oferind 2,77 ani suplimentari de viață fără depresie.

Un studiu publicat pe 12 noiembrie 2025 în revista Neurology evidențiază faptul că persoanele cu venituri reduse și cele aparținând grupurilor rasiale și etnice istoric subreprezentate în cercetările clinice prezintă o povară mai mare a factorilor de risc modificabili pentru demenț

Un studiu realizat în Finlanda, publicat pe baza datelor colectate între ianuarie 2010 și decembrie 2021 la spitalele universitare din Kuopio și Oulu, a analizat legătura dintre factorii sociodemografici și riscul de demență. Autorii au urmărit 2257 de pacienți cu boala Alzheimer, demență frontotemp

Declinul cognitiv reprezintă o provocare majoră în sănătatea publică, cu impact crescut la nivel global. În SUA, peste 7,2 milioane de persoane cu vârsta peste 65 de ani suferă de boala Alzheimer, număr estimat să ajungă la 13,8 milioane până în 2060. În ciuda pro

Curiozitatea este un motor esențial al învățării și explorării, jucând un rol central în educație, muncă, dezvoltare personală și chiar în menținerea sănătății cognitive. De-a lungul vieții, această dorință de a descoperi și înțelege se poate manifesta sub două forme distincte: curiozitate de tip

Un nou studiu de revizuire publicat în The Lancet de cercetători de la Universitatea Norvegiană de Știință și Tehnologie (NTNU) și Queensland Brain Institute (Australia) subliniază rolul crucial al exercițiului fizic pentru sănătatea creierului. Chiar și cantități mici de activitate fizică de intens

Există un interes crescând pentru posibila legătură dintre infecțiile herpetice și dezvoltarea demenței. Virusurile neurotrope precum herpes simplex și varicelo-zosterian (responsabil de zona zoster) sunt suspectate că ar contribui la procese neurodegenerative. În acest context, vaccinarea împotriva

Un studiu recent publicat în Nature Human Behavior vine să contrazică mitul conform căruia utilizarea tehnologiilor digitale ar accelera declinul cognitiv și riscul de demență. În loc să inducă efecte negative, aceste tehnologii apar asociate cu menținerea și chiar îmbunătățirea funcțiilor cognitive