Studii medicale: psihologia culorilor

Studiul arată că bărbații și femeile cu tulburare de cumpărături compulsive au severitate clinică similară, diferențele fiind notabile doar în tipul de produse achiziționate.

Studiul demonstrează că experiențele zilnice de uimire și admirație profundă (awe) sunt asociate cu reducerea singurătății, proces mediat parțial de o conectare mai puternică la natură.

Studiul analizează influența prietenilor apropiați versus normele colegilor populari asupra comportamentului adolescenților, evidențiind mecanisme sociale distincte în funcție de context.

Studiul demonstrează că raportarea experiențelor adverse din copilărie (ACE) fluctuează în funcție de contextul relațional și emoțional actual, fiind influențată de suportul parental și stres.

Studiul demonstrează că adulții autiști prezintă o lateralizare motorie redusă, eficiență motorie scăzută și variabilitate crescută a mișcărilor în sarcini naturaliste, comparativ cu neurotipicii.

Studiul longitudinal pe 17.390 tineri arată că singurătatea romantică persistentă scade satisfacția față de viață și crește depresivitatea, prima relație neameliorând complet simptomele depresive.

Meta-analiză de rețea pe 22.811 adulți care demonstrează eficacitatea intervențiilor psihologice și fizice (în special combinate) în îmbunătățirea bunăstării psihologice.

Studiul arată că jocurile Super Mario Bros. și Yoshi reduc riscul de burnout la adulții tineri prin creșterea fericirii, facilitată de starea de mirare copilărească.

Studiul demonstrează că sarcina cognitivă din timpul conversației active încetinește semnificativ timpul de reacție, mișcarea și stabilizarea privirii, afectând siguranța rutieră.

Studiul analizează stadiul actual al teoriilor despre conștiință, subliniind tranziția de la corelați neuronali la modele computaționale testabile și implicațiile acestora în medicină și etică.

Studiul explorează rolul mitocondriilor ca verigă biologică între experiențele psihosociale și sănătatea fizică, propunând extinderea modelului biopsihosocial prin mecanisme bioenergetice.

Studiul demonstrează că majorarea vârstei legale pentru consumul de alcool la 18 ani reduce consumul la adolescenți, îmbunătățește sănătatea mintală și performanța școlară.

Studiu longitudinal pe 812 adolescenți privind tulburarea prin jocuri digitale; prevalență de 5-6%, cu risc semnificativ mai mare la băieți și vârsta de 12 ani ca punct critic pentru prevenție.

Studiul arată că permisivitatea părinților față de consumul de alcool este un predictor major pentru comportamentul de tip binge drinking la studenți, inclusiv în cadrul fraternităților.

Studiul analizează impactul amenajărilor urbane asupra sănătății mintale a adolescenților din familii cu venituri mici, evidențiind variații semnificative în funcție de rasă, etnie și context social.