Studii medicale: Psihoza

Studiul pe 1,6 milioane de femei arată că surorile celor cu psihoză postpartum au un risc de 10,69 ori mai mare de a dezvolta afecțiunea, deși riscul absolut rămâne scăzut (1,60%).

Studiu longitudinal pe 114 pacienți cu psihoză la debut care identifică markeri de metilare ADN (celule B) asociați cu răspunsul la risperidonă, oferind perspective pentru psihiatria de precizie.

Studiul pilot demonstrează fezabilitatea și acceptabilitatea aplicației digitale CHAMPS pentru reducerea riscurilor consumului de canabis la tinerii cu primul episod psihotic.

Studiu de cohortă (n=1.772) demonstrează că antipsihoticele injectabile cu acțiune prelungită (LAI) reduc riscul de reinternare după psihoza indusă de cannabis mult mai eficient decât cele orale.

Revistă sistematică privind hipersalivația indusă de clozapină; evaluează 17 substanțe și propune un algoritm terapeutic gradual, prioritizând reducerea dozei și anticolinergicele locale.

Meta-analiza arată că tinerii cu risc clinic înalt de psihoză au o prevalență cu 45% mai mare a complicațiilor obstetricale, sugerând o legătură între factorii perinatali și vulnerabilitatea psihot...

Revizuire privind psihoza în demență (prevalență 34-63%): managementul actual este limitat, xanomeline-trospium reprezintă o opțiune terapeutică emergentă promițătoare.

Studiul demonstrează că recăderea în schizofrenie nu produce deteriorări clinice sau sociale pe termen lung, punând sub semnul întrebării ipoteza deteriorării progresive ireversibile.

Meta-analiza COSMIN confirmă validitatea psihometrică a scalei PANSS-6, o alternativă eficientă (15-20 min) la PANSS-30 pentru evaluarea simptomelor schizofreniei în practica clinică.

Psihoza este o afecțiune psihiatrică severă, cu impact major asupra sănătății și calității vieții. Tulburări precum schizofrenia determină pierderi importante de ani de viață ajustați pentru dizabilitate, fiind asociate cu mortalitate prematură, comorbidități somatice și excluziune socială. Date rec

Meta-sinteză a 41 de studii calitative privind singurătatea în psihoză, evidențiind un ciclu vicios între simptome, stigmă și retragere socială, cu necesitatea unor intervenții de suport adaptate.

Meta-analiza pe 673 pacienți arată că antrenamentul metacognitiv (MCT) nu îmbunătățește performanța neurocognitivă în schizofrenie, beneficiile observate fiind atribuite efectelor de practică.

Sinteza sistematică a 35 de pacienți cu sindrom Phelan-McDermid arată că psihoza debutează precoce (~17 ani), coexistă frecvent cu catatonia și răspunde parțial la antipsihotice (76%).

Studiul clinic AVATAR2 demonstrează că terapia AVATAR digitală (12 ședințe) reduce semnificativ suferința cauzată de halucinațiile auditive la pacienții cu psihoză rezistentă la tratament.

Studiul demonstrează că, în psihoza din boala Parkinson, doar clozapina și pimavanserina au eficacitate dovedită fără a agrava funcția motorie, quetiapina având o eficacitate clinică minimă.