Studii medicale: Resuscitarea cardio-pulmonara RCP

Protocol de studiu clinic randomizat (3 brațe) pentru evaluarea ghidării resuscitării cardiopulmonare prin monitorizarea EtCO₂ țintit (20-35 mmHg) în stopul cardiac produs în departamentul de urgență.

Cel mai mare studiu clinic randomizat arată că bicarbonatul de sodiu nu îmbunătățește revenirea circulației sau supraviețuirea în stopul cardiac intra-spitalicesc, nefiind recomandat de rutină.

Studiu retrospectiv danez (n=321) arată că fiecare 5 minute suplimentare până la ROSC după stop cardiac extra-spitalicesc reduc semnificativ șansele de recuperare neurologică favorabilă (CPC 1-2) la externare, fără a afecta supraviețuirea la 180 de zile — subliniind importanța critică a intervenției

Studiu retrospectiv (235 pacienți, Melbourne): CT cerebral pre-coronarografie în OHCA modifică managementul la doar 2,6% din pacienți dar dublează timpul ușă-procedură (105 vs 53 min; p<0,001); neuropatologie identificată la 17,9%. Mortalitate la 30 zile nesemnificativ diferită.

Resuscitation 2026: n=2552 supraviețuitori OHCA, Danemarca 2001-2019, urmărire 5,5 ani. EQ-5D: mobilitate 17% (<35 ani) → 56% (≥75 ani); autogrijire 9%→23%; activități uzuale ≤55% la ≥75 ani. Durere: fara variație cu vârsta. SF-12 PCS: 47,4 (<35 ani) → 37,7 (≥75 ani). SF-12 MCS: stabil. Anxietate (H

Review-ul sintetizează managementul post-stop cardiac, subliniind importanța controlului febrei, neuroprognosticării multimodale și reabilitării precoce, conform ghidurilor ESC/ERC actualizate.

Activitatea electrică fără puls reprezintă una dintre cele mai frecvente prezentări ale stopului cardiac intrahospitalicesc, iar rolul adrenalinei &icirc;n obținerea revenirii circulației spontane a fost intens dezbătut de-a lungul decadelor. Deși recomandată &icirc;n ritmurile non-șocabile, evaluar

Studiu prospectiv mono-centric pe 65 pacienți comatoși post-stop cardiac: potențialele evocate somatosenzoriale (SSEP) cu undele N20 și N70 măsurate ultra-precoce (în 6h) prezic prognosticul neurologic cu specificitate 100% atât pentru good outcome (N20 mare + N70 prezervat) cât și poor outcome (N20

Studiul EuReCa-THREE, pe 45.251 de pacienți, raportează o supraviețuire de 7,5% în stopul cardiac extraspitalicesc, evidențiind corelația critică dintre timpul de răspuns EMS și șansele de supravie...

Revizuire Lancet Respiratory Medicine a ECPR (VA-ECMO în stop cardiac refractar): supraviețuire cu recuperare neurologică 20-40% la pacienți selectați. Predictori de succes: vârstă mică, RCP timpurie, interval scurt la ECMO, cauza reversibilă. Disponibilitate limitată la centre specializate.

Emulare trial clinic pe 3.215 pacienți ECPR din registrul ELSO (2020-2023): descărcarea mecanică a ventriculului stâng nu ameliorează supraviețuirea la 90 zile (HR 0,92) și se asociază cu complicații semnificativ crescute — renale (OR 1,55), cardiovasculare (OR 1,60), hemoragie SNC (OR 1,75) și hemo

Registrul danez pe 50.066 cazuri (2001–2020): femeile au supraviețuire la 30 de zile de 7% vs 12,7% la bărbați după stop cardiac extrasiptalicesc; decalaj persistent, maxim la 50–75 ani, cu ritm șocabil dublu mai rar la femei.

Studiul demonstrează că o discuție structurată despre resuscitare, bazată pe decizia comună, crește rata alegerii statutului „a nu se resuscita” și reduce incertitudinea decizională a pacienților.

Studiu observațional pe 29,3 milioane finisori maratoane/semi-maratoane SUA (2010–2023): stop cardiac stabil la 0,60/100.000, dar mortalitate −49%. Rată fatalitate 71%→34%. CAD = cauza principală. Bărbații: risc ×6 față de femei. AED și CPR rapid = factori cheie supraviețuire.

Studiul pilot VAST-A evaluează siguranța și fezabilitatea combinației adrenalină, vasopresină și corticosteroizi în stopul cardiac intrahospitalicesc, indicând un potențial beneficiu în ROSC.