Studii medicale: riscul de mortalitate

Meta-analiza arată că nivelurile scăzute de C3 și C4, alături de C4a crescut, sunt biomarkeri de mortalitate în sepsis, sugerând activarea maladaptativă a complementului ca țintă terapeutică.

Un studiu de cohortă pe 438.840 de adulți arată că ficatul gras metabolic (MASLD) crește mortalitatea cu 16% și se asociază puternic cu multimorbiditatea extrahepatică, în special la femei.

La 18.147 de pacienți cu sindrom cardio-reno-metabolic, o rată estimată scăzută de eliminare a glucozei (eGDR) prezice independent mortalitatea globală, cardiovasculară și prin diabet.

La vârstnicii cu infarct miocardic, glicemia medie crescută prezice mortalitatea la 28 de zile mai puternic decât fluctuațiile glicemice, riscul maxim fiind asociat cu o variabilitate redusă.

Meta-analiza pe 33.176 pacienți confirmă că anorexia nervoasă crește riscul de deces de 5 ori față de populația generală, suicidul și complicațiile cardiace fiind principalele cauze de mortalitate.

Studiul confirmă că cele 5 subgrupuri moleculare ale diabetului prezic riscuri clinice diferite pe 14 ani, SIRD prezentând risc cardiovascular și renal ridicat, deși HbA1c este aparent normal.

Studiul pe 50.342 de persoane cu prediabet demonstrează că o sensibilitate mai mare la insulină reduce riscul de boli cardiometabolice și mortalitate, însă protecția scade după instalarea bolii.

Analiză pe 55 de ani a mortalității prin AVC în SUA: declin major de 76% până în 2011, urmat de o creștere îngrijorătoare, cu disparități rasiale și geografice persistente.

Studiul validează criteriile GLIM în urgențe, demonstrând o prevalență a malnutriției de 50,9% și o valoare predictivă semnificativă pentru mortalitatea la 1 an (OR=6,7) și spitalizarea prelungită.

Studiul demonstrează că indicele CTI (inflamație și rezistență la insulină) prezice mortalitatea în boala cardiovasculară, depășind scorurile clasice prin modele de învățare automată.

Studiu de cohortă (112.207 pacienți) care demonstrează că consumul moderat de alcool crește mortalitatea din toate cauzele, contrazicând beneficiile cardiovasculare ipotetice în sindromul CKM.

Studiu pe 113.460 pacienți arată că ALI prezice cel mai bine mortalitatea în stadiile timpurii CKM (0-2), în timp ce SIRI este superior în stadiile avansate (3-4).

Indicii inflamatori din hemoleucogramă (MLR, SIRI) sunt predictori independenți ai mortalității la pacienții cu diabet/prediabet, îmbunătățind stratificarea riscului prin învățare automată.

Indicele CTI (CRP-trigliceride-glucoză) prezice independent mortalitatea cardiovasculară și globală la pacienții cu boală coronariană și diabet zaharat tip 2, conform datelor NHANES.

Studiul pe 13.237 pacienți hipertensivi arată că un aport alimentar moderat de niacină (21,1-28,2 mg/zi) reduce riscul de mortalitate, evidențiind o relație în formă de U între consum și deces.