Studii medicale: sanatate mentala

Meta-analiza a 32 de studii (3.979 gravide) demonstrează că tehnicile de relaxare reduc stresul, anxietatea și depresia maternă și cresc greutatea la naștere cu aproximativ 80 g.

Studiul ALSPAC (14.541 copii) arată că 49% din familii expun copiii la maltratare sau violență domestică, co-expunerea amplificând riscurile de sănătate mintală și socială la vârsta adultă tânără.

Meta-analiza a 81 de studii indică o asociere semnificativă între cronotipul de seară și riscul crescut de depresie, anxietate și simptome psihotice în rândul tinerilor.

Stresul matern prenatal este asociat cu simptome emoționale și comportamentale la copii până la 10 ani, însă inflamația maternă (CRP) nu explică această relație, conform studiului Generation R.

Studiile clinice indică faptul că probioticele și prebioticele reduc simptomele de depresie și anxietate prin modularea axei intestin-creier, oferind o opțiune terapeutică adjuvantă sigură.

Meta-analiza a 33 de studii arată că intervențiile în rețeaua socială îmbunătățesc aderența la tratament, reduc consumul de substanțe și susțin funcționarea generală la pacienții psihiatrici.

Studiu randomizat (n=55) demonstrează că 8 săptămâni de antrenament de rezistență reduc semnificativ simptomele depresive (d=1,01) și anxioase la adulții tineri, cu o aderență de 83%.

Meta-analiza a 31 de studii randomizate (11.024 participante) demonstrează că intervențiile digitale reduc semnificativ simptomele de depresie și anxietate postpartum față de îngrijirea standard.

Programul StayWell (mesaje text CBT) a redus simptomele de depresie și anxietate în pandemie, cu beneficii clinice superioare și acceptabilitate ridicată în comunitatea Latinx din SUA.

Revizuirea sistematică evaluează rolul instrumentelor digitale în sănătatea mintală a pacienților oncologici, demonstrând beneficii în bunăstarea psihologică, dar semnalând bariere de implementare.

Revizuirea Cochrane (15 studii, 3.141 pacienți) arată că decizia medicală partajată în psihiatrie este fezabilă, crește implicarea pacientului și nu prelungește durata consultației.

Meta-analiză pe 502.261 persoane care cuantifică impactul psihologic al pandemiei COVID-19, evidențiind prevalențe crescute de anxietate, depresie și stres posttraumatic în subgrupurile vulnerabile.

Meta-analiza a 18 studii arată că dependența de internet este asociată cu o calitate a vieții de 2,45 ori mai mică, afectând semnificativ sănătatea psihologică și fizică a utilizatorilor.

Studiul arată că infecția cu SARS-CoV-2 nu cauzează pe termen lung simptome psihiatrice severe, prevalența anxietății, depresiei și PTSD fiind similară cu cea din populația generală.