Studii medicale: Sedentarismul

Studiul GBD 2021 arată că, deși ratele standardizate de mortalitate cardiovasculară prin inactivitate fizică au scăzut, numărul absolut de decese crește din cauza îmbătrânirii populației globale.

Un studiu pe 397 de studenți arată că doar 40 de minute de mișcare recreativă pe săptămână se asociază cu o reducere semnificativă a dependenței de smartphone.

Studiu privind activitatea fizică la tinerii din regiunea MENA: 64% nu ating recomandările OMS, cu prevalență crescută la fete și adolescenți și variații geografice semnificative.

Studiul RCT (n=83) arată că intervenția mHealth NEAT!2 crește tranzițiile posturale la 5 luni post-ATG, dar nu reduce semnificativ sedentarismul total sau activitatea fizică.

Studiul analizează impactul temperaturilor ridicate asupra sedentarismului global, estimând creșterea mortalității și a pierderilor economice până în 2050 din cauza schimbărilor climatice.

Studiul demonstrează că mușchiul scheletic păstrează o memorie moleculară a atrofiei, fiind protectoare la tineri și maladaptativă la vârstnici, cu impact asupra metabolismului NAD+ și mitocondrial.

O meta-analiză pe 4,4 milioane de participanți arată că activitatea fizică regulată, reducerea sedentarismului și somnul de 7-8 ore pe noapte scad semnificativ riscul de demență.

Studiul demonstrează că flavanolii previn disfuncția endotelială indusă de statul prelungit pe scaun, indiferent de nivelul de fitness cardiorespirator al participanților.

Studiul demonstrează că activitățile sedentare active (citit, puzzle) susțin sănătatea cognitivă, spre deosebire de cele pasive (TV), asociate cu declinul cognitiv la vârstnici.

Studiul arată că adulții inactivi care acumulează pași în reprize continue de 10-15 minute au un risc cardiovascular și de mortalitate semnificativ mai mic față de cei care merg în reprize scurte.

Studiul confirmă că activitatea fizică moderată-intensă reduce riscul de boli neuropsihice, în timp ce sedentarismul îl crește, prin mecanisme inflamatorii și metabolice.

Studiul arată că creșterea numărului de tranziții șezut-în-picioare reduce tensiunea arterială diastolică la femeile aflate în postmenopauză, spre deosebire de simpla reducere a timpului de stat jos.

Meta-analiza a 85 de studii arată că activitatea fizică consistentă reduce mortalitatea totală cu 29-39% și pe cea cardiovasculară cu 30-40%, beneficiile fiind vizibile și la pragul minim OMS.

Reducerea sedentarismului cu 30 minute/zi îmbunătățește flexibilitatea metabolică și oxidarea grăsimilor la adulții cu risc cardiometabolic, conform unui studiu clinic de 6 luni.

Studiul arată că reducerea sedentarismului post-infarct prin activitate fizică sau somn scade semnificativ riscul de evenimente cardiovasculare și deces la un an.