Studii medicale: stresul

Studiu longitudinal în Polonia privind impactul COVID-19 asupra studenților la medicină: anxietatea și stresul au scăzut după 2022, cu o vulnerabilitate mai mare în rândul femeilor.

Studiul analizează rolul stresului oxidativ și al oligoelementelor (Se, Zn, Cu, Mn) în patologia sarcinii, corelând dezechilibrul antioxidant cu preeclampsia, RCIU și pierderile fetale.

Revizuire sistematică a 13 studii calitative privind stresul și strategiile de coping la vârstnici în timpul pandemiei COVID-19, evidențiind nevoia de alfabetizare digitală și suport comunitar.

Revizuirea sistematică indică faptul că terapia ACT este fezabilă și eficientă pentru îngrijitorii informali ai persoanelor cu demenție, îmbunătățind stresul prin creșterea flexibilității psihologice.

Studiul demonstrează că antrenamentul MBSR reduce rata respiratorie de repaus, acest marker fiziologic fiind asociat cu o bunăstare psihologică sporită și mai puține simptome medicale la adulți.

Stresul matern prenatal este asociat cu simptome emoționale și comportamentale la copii până la 10 ani, însă inflamația maternă (CRP) nu explică această relație, conform studiului Generation R.

Sinteza a 114 studii arată că povara îngrijitorului în Parkinson este determinată mai mult de simptomele non-motorii decât de cele motorii. Doar gelul intestinal de carbidopa/levodopa reduce consta...

Revizuire sistematică pe 52 de studii ce confirmă asocierea pozitivă între presiunea academică și riscul de anxietate și depresie la adolescenți, indiferent de contextul cultural.

Studiul ALSPAC identifică 41 de loci de metilare ADN asociați cu adversitatea din copilărie, evidențiind fereastra de 3-5 ani ca perioadă critică pentru reprogramarea epigenetică la adolescenți.

Activitatea amigdalei cerebrale (SNA) corelează cu inflamația coronariană și riscul de MACE (HR 3,22), demonstrând o axă cerebrocardiovasculară în patologia aterosclerotică.

Meta-analiza a 12 studii randomizate (785 pacienți) demonstrează că tehnicile de respirație controlată reduc semnificativ stresul (g=-0,35), anxietatea și simptomele depresive la adulți.

Revizuire translațională asupra PTSD, analizând circuitele neuronale (amigdală-hipocamp-mPFC), genetica (30-40% heritabilitate) și opțiunile terapeutice actuale, inclusiv neuromodularea.

Revizuirea demonstrează că stresul cronic și hipertensiunea arterială acționează sinergic asupra vasculaturii cerebrale, provocând disfuncție endotelială și leziuni ale barierei hemato-encefalice.

Meta-analiza confirmă că stresul psihosocial cronic, PTSD și epuizarea vitală sunt factori de risc modificabili semnificativi pentru demența de apariție tardivă.

Studiul demonstrează că respirațiile profunde reorganizează structura surfactantului pulmonar, îmbunătățind complianța pulmonară și explicând fiziologic senzația de ușurare.