Studii medicale: Tensiunea arteriala

Documentul ESH 2025 definește hipertensiunea nocturnă (≥120/70 mmHg), confirmă riscul cardiovascular crescut și recomandă ABPM/HBPM, respingând cronoterapia de rutină și validând denervarea renală.

Calcificările arteriale mamare (BAC) pe mamografie sunt un marker independent de risc cardiovascular la femei, cu potențial de stratificare a riscului prin utilizarea inteligenței artificiale.

Studiul analizează variabilitatea tensiunii arteriale (BPV) ca predictor independent de risc cardiovascular, subliniind importanța monitorizării ABPM și a utilizării BCC cu acțiune lungă.

Sinteză sistematică a 156 de studii privind HAP în China: supraviețuire la 5 ani de 74,1%, predominanță feminină, vârstă mediană 36 ani și povară financiară ridicată pentru pacienți.

Meta-analiza a 26 de studii (1.797 pacienți) arată că Hibiscus sabdariffa reduce tensiunea arterială, colesterolul și glicemia, având eficacitate comparabilă cu antihipertensivele standard.

Studiul compară postul intermitent 5:2 cu restricția calorică zilnică, demonstrând beneficii superioare ale postului 5:2 în reducerea tensiunii arteriale sistolice și a riscului cardiovascular esti...

Meta-analiza pe 31.250 de persoane demonstrează că tratamentul antihipertensiv reduce riscul de boală Alzheimer cu 42% față de hipertensiunea netratată, subliniind importanța controlului tensional.

Studiul prospectiv pe 5.221 de adulți coreeni demonstrează că sarcina tensională cumulativă (TAS/TAD) crește semnificativ riscul de boală renală cronică, chiar și la valori tensionale normale.

Studiu clinic randomizat (n=23) arată că butiratul oral crește tensiunea arterială sistolică (+9,63 mmHg) și diastolică (+5,08 mmHg) la hipertensivi, contrar ipotezelor bazate pe modele animale.

Administrarea intranazală de insulină la adulți tineri sănătoși crește acut activitatea nervului simpatic muscular și tensiunea arterială, demonstrând un efect central independent de metabolismul p...

Studiul demonstrează că deficitul enzimei UCHL1 atenuează hipertensiunea arterială pulmonară prin destabilizarea kinazei AKT1, oferind o nouă țintă terapeutică validată în modele preclinice.

Meta-analiza a 32 de studii demonstrează că statinele reduc semnificativ tensiunea sistolică și diastolică la pacienții hipertensivi, prin mecanisme pleiotrope independente de efectul hipolipemiant.

Revizuirea analizează cronoterapia în HTA, comparând administrarea serală cu cea matinală. Studiul TIME (n=21.104) nu a demonstrat beneficii cardiovasculare, contrazicând rezultatele controversate ...

Ghidurile ESH 2023 actualizează managementul HTA: introduc categoria TA crescută, ținte TAS 120-129 mmHg, terapie combinată precoce și includerea SGLT-2i/GLP-1RA pentru pacienții cu comorbidități.

Studiul BEST-II evaluează țintele de tensiune arterială post-trombectomie. Reducerea agresivă a TAS sub 140 sau 160 mm Hg nu aduce beneficii față de standardul ≤180 mm Hg, fiind puțin probabilă efi...