Studii medicale: tratament schizofrenie

Studiul demonstrează că adăugarea exercițiilor Baduanjin la terapia cognitivă computerizată (CCRT) îmbunătățește semnificativ simptomele negative, cogniția și funcționarea socială în schizofrenie.

Revizuirea sistematică demonstrează eficacitatea terapiei de remediere cognitivă în psihoze pentru țările cu venituri mici și medii, evidențiind scalabilitatea prin adaptări culturale și non-clinice.

Studiu fMRI cu machine learning identifică markeri cerebrali de mentalizare (self vs. other) cu acuratețe de 98%, validați transdiagnostic în schizofrenie și adolescență.

Meta-analiza a 3 studii clinice (674 pacienți) arată că KarXT reduce semnificativ simptomele pozitive și negative în schizofrenie față de placebo, cu un profil de siguranță dominat de efecte digest...

Revizuirea sistematică confirmă deficite semnificative de stereopsie în schizofrenie (SMD=0,82), sugerând o disfuncție senzorială precoce, deși sunt necesare studii mai ample pentru validare.

Meta-analiză în rețea privind schizofrenia rezistentă la antipsihotice: dovezile sunt slabe, dar combinația de antipsihotice și TEC par să ofere beneficii modeste, cu riscuri crescute.

Sinteză a 191 de studii privind gândirea magică, evidențiind rolul său în TOC și schizofrenie, precum și natura sa de fenomen cognitiv pe un continuum de la normalitate la patologie.

Revizuirea analizează noile terapii pentru schizofrenie, trecând dincolo de blocada dopaminergică D2 către ținte muscarinergice, glutamatergice și TAAR1, cu accent pe simptomele negative și cognitive.

Studiul demonstrează că îmbunătățirea insight-ului în primele 4 săptămâni de tratament la pacienții cu primul episod de psihoză nu crește riscul de depresie sau suicid, favorizând remisia clinică.

Studiul identifică 539 de gene cauzale pentru schizofrenie prin randomizare Mendeliană, evidențiind neuronii excitatori ca epicentru genetic și prioritizând MAU2 și PPP1R13B ca ținte terapeutice.

Revizuirea a 52 de studii arată că fenotiparea digitală pasivă (smartphone/wearables) prezice recăderile psihiatrice cu AUC 0,70-0,88, cu 1-4 săptămâni înainte, necesitând însă validare externă.

Revizuirea a 31 de studii arată că intervențiile psihosociale (activare comportamentală, TCC) pot ameliora simptomele negative în schizofrenie, dar necesită validare în studii clinice mari.

Meta-analiza pe 22.323 pacienți arată o rată de întrerupere a clozapinei de 34%, cauzată în principal de neaderență (11%) și efecte adverse (11%).

Studiul VIA 15 indică deficite de responsivitate socială la adolescenții cu risc familial de schizofrenie, în timp ce teoria minții rămâne neafectată, sugerând un marker de vulnerabilitate precoce.

Studiu retrospectiv (N=156) utilizând machine learning pentru a identifica factori clinici (necooperare, impulsivitate, istoric tratament) ce diferențiază migranții cu schizofrenie în psihiatria fo...