Studii medicale: Tulburarile de somn la copii

Somnul reprezintă un pilon fundamental al sănătății și dezvoltării copiilor, influențând maturarea creierului, funcțiile cognitive, echilibrul psihic și performanțele școlare. Totodată, durata adecvată a somnului este corelată cu un risc scăzut de tulburări cardiometabolice în copilărie și adolescen

Revizuire sistematică ce demonstrează o prevalență crescută a tulburărilor psihice (anxietate, TSPT, depresie, ADHD) la pacienții cu parasomnii NREM, susținând evaluarea psihiatrică de rutină.

Studiu populațional pe 2.333 de adulți din Brazilia: 32,7% prevalență a calității slabe a somnului, asociată semnificativ cu depresia, fumatul, polimedicația și percepția precară a stării de sănătate.

Meta-analiza a 31 de studii arată că somnul sub 7 ore crește riscul de demență pe termen lung, în timp ce somnul prelungit în studii scurte indică adesea demența preclinică (cauzalitate inversă).

Studiul analizează 9.710 femei cu OSA, identificând 4 fenotipuri clinice distincte, esențiale pentru personalizarea tratamentului și optimizarea monitorizării cardiovasculare.

Un studiu realizat de cercetătorii de la Karolinska Institutet și publicat în revista eBioMedicine arată că persoanele cu o calitate scăzută a somnului prezintă creiere care par mai în vârstă decât vârsta lor cronologică. Lucrarea sugerează că inflamația de intensitate

Meta-analiza pe 16.104 pacienți arată că insomnia preoperatorie triplează riscul de durere moderată-severă în prima zi postoperatorie (OR 2,69), sugerând necesitatea screeningului și tratamentului ...

Studiul analizează legătura dintre apneea de somn, disfuncția autonomă și variabilitatea tensiunii arteriale, demonstrând că CPAP reduce riscul cardiovascular și recidiva fibrilației atriale.

Meta-analiză pe 99 studii (10.481 pacienți) arată că prazosina este cel mai eficace tratament pentru insomnia și coșmarurile din PTSD, în timp ce ISRS-urile și benzodiazepinele au eficacitate limit...

Meta-analiza a 19 studii clinice arată că exercițiul fizic moderat (≥3 ori/săptămână) îmbunătățește semnificativ calitatea somnului, cu beneficii subiective mai mari decât cele obiective.

Studiul demonstrează că aparatul de avansare mandibulară (MAD) este non-inferior CPAP în reducerea tensiunii arteriale la pacienții cu apnee obstructivă de somn, datorită aderenței superioare.

Studiul prospectiv pe 6.251 persoane arată că perturbarea undelor delta în somnul profund crește riscul de mortalitate cardiovasculară (HR=1,56) și boală coronariană (HR=1,31), independent de apnee.

Revizuirea confirmă că oxibatul de sodiu (6-9 g/noapte, 2 prize) normalizează arhitectura somnului în narcolepsie, crescând somnul profund (N3) și reducând fragmentarea nocturnă și cataplexia.

Meta-analiza arată că pacienții cu apnee obstructivă de somn (OSAS) au un risc de 3,34 ori mai mare de a dezvolta hipertensiune rezistentă, subliniind necesitatea screeningului OSAS în HTR.

Studiul publicat în Frontiers in Psychology a investigat legătura dintre obiceiurile alimentare, sensibilitățile alimentare și modul în care acestea influențează calitatea somnului și caracteristicile viselor. Cercetarea a avut loc la Universitatea MacEwan, implicând peste o mie de studenți. Această