Studii medicale: tulburarile de somn REM

ActiTect este un pipeline de machine learning open-source care detectează tulburarea comportamentală din somnul REM (marker prodromal al bolii Parkinson și al demenței cu corpi Lewy) din actigrafie de încheietură. Validat pe 279 de participanți în 4 cohorte independente, atinge AUROC 0,84–0,95, fără

Pe 30 octombrie 2025, o echipă de cercetători de la University of Massachusetts Amherst a publicat în revista IEEE Transactions on Biomedical Engineering rezultatele unui proiect inovator care transformă ceasurile Apple Watch în dispozitive capabile să monitorizeze stadiile somnului cu o acuratețe c

JACC Case Rep 2026: Pacient tanar sanatos, pauze sinusale REM pana la 9.5 secunde pe polisomnografie si ILR. Fara simptome diurne, fara pauze/blocuri AV diurne. Etiologie: tonus vagal crescut REM. Management conservator (fara pacemaker) sub supraveghere ILR activa. Sindrom REM-bradicardie: rar rapor

Un studiu longitudinal realizat în două licee din Cantonul St. Gallen, Elveția, a evaluat impactul unui model educațional cu orar flexibil asupra somnului, sănătății și performanței academice a adolescenților. Rezultatele arată că, atunci când li se oferă posibilitatea reală de a începe cursurile ma

Apneea obstructivă în somn este o tulburare frecventă caracterizată prin colaps intermitent al căilor aeriene superioare în timpul nopții, cu pauze respiratorii, sforăit, somn fragmentat și somnolență diurnă. Standardul de tratament rămâne terapia cu presiune pozitivă continuă &ici

Tulburarea comportamentală în somnul REM izolată (iRBD) este o parasomnie caracterizată prin pierderea atoniei musculare specifice fazei REM și manifestarea comportamentală a viselor, adesea cu mișcări violente sau vociferări. Această afecțiune reprezintă cel mai puternic marker prodromal al s

Studiu pe 770 adulți tineri (Human Connectome Project): 5 profiluri biopsihosociale de somn cu semnături neuronale distincte. LC1 (somn slab+psihopatologie, 88% covarianță), LC2 (reziliență la somn+psihopatologie), LC4 (somn scurt+deficite cognitive). Rețeaua somatomotorie — nod central.

Studiu UK Biobank pe 27.500 adulți: somnul de proastă calitate accelerează îmbătrânirea cerebrală cu ~1 an față de somn sănătos, efect mediat parțial (10,42%) de inflamația sistemică. Model ML pe 1.079 fenotipi RMN, urmărire 8,9 ani.

Revizuire sistematică pe 12 studii și 5.525 de participanți arată că apneea obstructivă de somn, fragmentarea somnului și somnolența diurnă excesivă afectează memoria, funcția executivă și fluența verbală la pacienții cu afecțiuni cerebrovasculare, reprezentând factori modificabili esențiali.

Un studiu amplu publicat în 2025 în revista Nature Communications a identificat noi asocieri între profilul metabolic și somnolența diurnă excesivă (EDS – excessive daytime sleepiness), folosind analize metabolomice și genetice în patru cohorte mari și bine caracterizate, inclusiv HCHS/SOL și UK Bio

Protocolul BLINDREAM (PLoS One 2025) investighează relația dintre cecitate, ritmuri circadiene, arhitectura somnului, vise și abilități spațiale la 40 adulți (20 orbi + 20 controale). Utilizează PSG la domiciliu, actigrafie 7 zile, melatonină salivară și teste neuropsihologice. Studiu de protocol fă

Un studiu publicat recent în General Psychiatry a investigat relațiile cauzale bidirecționale dintre microbiomul intestinal și insomnie, utilizând o abordare genetică de tip randomizare mendeliană (MR). Studiul a fost realizat prin analiza a două seturi de date privind compoziția microbi

Un nou studiu publicat în august 2025 în revista Health Data Science de o echipă de cercetători din China, având ca autor principal pe Haochang Huang, a analizat legătura dintre trăsăturile obiective ale somnului și riscul a peste 170 de boli. Studiul s-a bazat pe date accelerometrice colectate de l

Meta-analiză pe 31 de studii longitudinale arată că somnul sub 7 ore crește riscul de demență la urmăriri de peste 10 ani. Somnul prelungit observat în studii cu urmărire scurtă reflectă cauzalitate inversă — demența preclinică perturbând somnul cu ani înainte de diagnostic formal.

ESADA (9.710 femei cu OSA): 4 fenotipuri clinice identificate — 38,3% cu boală cardiacă ischemică, 23% vârstnice cu comorbidități, 16,2% obeze somnolente, 22,5% OSA ușoară. Fenotipizarea ghidează personalizarea tratamentului.