Studii medicale

Un sondaj IFCC în 48 de țări arată că 65,5% dintre laboratoarele care testează troponina cardiacă la copii nu au valori de referință specifice vârstei pediatrice, folosind în schimb praguri împrumutate de la adulți.

Studiu prospectiv pe 804 pacienți vârstnici (65-85 ani) arată că afectarea vaselor mici din creier, vizibilă la RMN preoperator, aproape dublează riscul de delir după chirurgie non-cardiacă, ajungând la 28% la cei cu afectare severă.

Meta-analiză pe 11 studii arată că adulții cu implant cohlear au un răspuns cerebral (MMN) mai lent și mai slab decât persoanele cu auz normal, în timp ce copiii cu implant cohlear ating un nivel de procesare aproape identic cu cel al copiilor cu auz normal.

Cel mai amplu studiu audiometric pe veterani americani (267.395 persoane) arată că 86% au hipoacuzie și 47% au tinitus, mai devreme și mai sever decât la populația civilă, mai frecvent la cei cu traumatism cranian, anxietate sau depresie.

Un instrument de sprijin al deciziei clinice, integrat în fișa electronică, a redus cu aproape 40% dozele de opioide prescrise la externarea pacienților chirurgicali, fără a limita decizia medicului, într-un studiu cu peste 22.000 de internări din Michigan, SUA.

Studiul de fază II MoST-CIRCUIT (Clinical Cancer Research, 2026), pe 60 de pacienți cu cancer biliar avansat, arată o rată de răspuns de 12% global la nivolumab-ipilimumab, dar de 26% specific în cancerul de vezică biliară, față de doar 3% în colangiocarcinom.

Un studiu din Age and Ageing (2026), pe 1.006 vârstnici din Iran, arată că cel mai ridicat consum de alimente ultraprocesate se asociază cu risc de 2,5 ori mai mare de sarcopenie și, specific, cu formele severe ale bolii (OR=2,50 pentru cuartila superioară).

Un studiu național din Israel (European Journal of Endocrinology, 2026), pe 540 de pacienți cu sindrom Cushing și 2.517 martori, arată un risc de 2,23 ori mai mare de tulburări afective noi, persistent atât în remisie cât și fără remisie, pe o urmărire mediană de 13,2 ani.

Un studiu din Stroke (2026), pe date TriNetX, arată că terapia antiagregantă standard reduce mortalitatea la 180 de zile față de tromboliză la pacienții cu infarct medular spontan acut (13,5% vs 29,2%; HR=0,423), ridicând semne de întrebare asupra folosirii trombolizei în această afecțiune rară.

Studiul ICARE OFDI (EuroIntervention, 2026) a comparat litotripsia intravasculară cu aterectomia rotațională la 169 de pacienți cu leziuni coronariene calcificate. Litotripsia a fost non-inferioară pentru aria minimă a stentului și a redus semnificativ malapoziția stentului (57,8% vs 80,2%, p=0,002)

Un studiu transversal pe 132 de gravide la termen arată că ecografia rămâne cea mai precisă metodă de estimare a greutății fetale, dar formulele clinice Johnson și Insler au o acuratețe acceptabilă (69-76%), utile ca alternativă acolo unde ecografia nu este accesibilă.

Un studiu prospectiv pe ovocite-soră (230 ovocite imature, 43 paciente) arată că un protocol scurtat de vitrificare și încălzire crește supraviețuirea (91,8% vs 80,0% la 2 ore) și accelerează maturarea meiotică, reducând totodată volumul de muncă din laboratorul de FIV cu 60-85%.

Analiză retrospectivă pe 667 pacienți TAVR pentru stenoză aortică severă: raportul ecocardiografic TAPSE/PAPs (prag 0,29) identifică hipertensiunea pulmonară combinată (AUC 0,740) și se asociază cu mortalitatea la 2 ani, orientând selecția pentru cateterism cardiac drept.

Un studiu ecologic pe sectoare de recensământ din California arată că locuitorii zonelor urbane cu expunere ridicată la efectul de insulă de căldură au o rată prezisă de infarct miocardic cu 22% mai mare, efect amplificat de poluarea PM2,5 și de vulnerabilitatea socială.

Un registru olandez pe 312 adulți cu stenoză subvalvulară aortică, urmăriți 16 ani, arată supraviețuire mai mică la 15 ani în grupul operat față de cel neoperat, dar risc de 5 ori mai mare de reparare ulterioară la cei neoperați; obstrucția rămâne stabilă în formele ușoare.