Studii medicale

Îmbătrânirea populației este un fenomen global, iar numărul persoanelor cu vârsta de peste 80 de ani este estimat să se tripleze până în 2025. Odată cu înaintarea în vârstă, pierderea masei musculare devine o problemă semnificativă, afectând forț

Glaucomul este principala cauză ireversibilă de orbire la nivel mondial, iar se estimează că va afecta aproximativ 112 milioane de persoane până în 2040. Această boală se caracterizează prin neuropatie optică progresivă și pierderi specifice ale câmpului vizual. Factorii de risc cu

Boala Parkinson este a doua cea mai frecventă afecțiune neurodegenerativă și se estimează că va impune o povară tot mai mare asupra sistemelor de sănătate în următoarele decenii. Deși există tratamente simptomatice eficiente, niciunul dintre acestea nu influențează progresia bolii. Dezvoltarea unor

Sănătatea mintală și bunăstarea sunt dinamice și fluctuează pe parcursul vieții și în perioade mai scurte de timp. Un studiu amplu, realizat de cercetători de la University College London, a analizat variațiile diurne ale sănătății mintale și bunăstării pe baza a aproape un milion de observați

Rinosinuzita cronică este o afecțiune inflamatorie a sinusurilor paranazale, caracterizată prin diferite endotipuri. Aproximativ 25-30% dintre pacienții cu rinosinuzită cronică dezvoltă polipi nazali, mase inflamatorii benigne situate la nivelul mucoasei nazale și sinusurilor paranazale. Incidența a

Fibrilația atrială este cea mai frecventă aritmie cardiacă și un factor de risc major pentru boli tromboembolice, precum accidentul vascular cerebral și demența vasculară. Se estimează că incidența sa se va dubla în următoarele decenii, din cauza îmbătrânirii populației și a îmbunătățirii metodelor

Pe măsură ce populația globală îmbătrânește, afecțiunile neurodegenerative, inclusiv demența și boala Alzheimer, devin probleme de sănătate publică tot mai importante. Factorii de risc pentru declinul cognitiv includ predispoziția genetică, inflamația cronică, stresul oxidativ și stilul

Singurătatea este adesea înțeleasă doar ca o stare subiectivă, însă cercetările recente confirmă că poate declanșa răspunsuri biologice semnificative, în special prin creșterea inflamației și slăbirea sistemului imunitar. De asemenea, Organizația Mondială a Sănătății recunoaște singurătatea ca pe o

În ultima perioadă, virusurile gripale, în special cele de tip A (precum H5N1), au provocat focare de proporții în rândul păsărilor și au generat îngrijorări legate de posibile transmiteri la mamifere, inclusiv la oameni. Deși mecanismul primar de răspândire a vir

Utilizarea L-asparaginazei în tratamentul leucemiei limfoblastice acute datează de mai multe decenii, având o eficacitate remarcabilă. Această enzimă deplează asparagina din sânge, ceea ce împiedică creșterea celulelor tumorale cu expresie scăzută a genei pentru asparaginin sintază (ASNS). Cu toate

Datele indică faptul că, pentru multe grupe de populație din SUA, rata de îmbunătățire a mortalității a început să stagneze sau chiar să se inverseze începând cu anul 2010. S-au făcut numeroase studii care au analizat cauzele acestor evoluții, dar puține au urmărit în m

În Statele Unite, adulții consumă, în medie, 34,8 g de zahăr adăugat pe zi doar din băuturi cu zahăr, cum ar fi sucurile carbogazoase sau sucurile de fructe îndulcite. Spre deosebire de alimentele solide, aceste băuturi au o absorbție rapidă și au o densitate calorică ridicată, conținând practic doa

Pandemia de COVID-19 a evidențiat amenințarea transmiterii aerogene a virusurilor, în special în mediile spitalicești unde pacienții și personalul medical sunt deosebit de expuși. Existența aerosolilor încărcați viral care pot rămâne în suspensie pentru perioade mai lungi și se pot deplasa pe distan

Mediul intestinal uman găzduiește o comunitate densă de microorganisme, iar la nivelul colonului, un aspect esențial pentru sănătatea gazdei îl reprezintă bariera mucoasă, constituită în principal din mucine. Aceste mucine sunt glicoproteine în care aproximativ 80% (din greutatea uscată) este reprez

Un studiu realizat în Danemarca și publicat recent, având ca scop investigarea legăturii dintre diagnosticele medicale materne din jurul sarcinii și riscul de autism la copii. Cercetătorii și-au propus să evalueze în mod cuprinzător condițiile de sănătate ale mamelor și să stabilea