Studii medicale — Fibrilația atrială

Revizuire clinică privind fibrilația atrială: prevalență, riscuri (AVC), diagnostic și conduită terapeutică (control ritm/frecvență și anticoagulare orală).

Studiul analizează epidemiologia globală a fibrilației atriale, subliniind rolul critic al factorilor de risc modificabili (obezitate, HTA, diabet, OSAS, alcool) în prevenția și managementul bolii.

Studiul analizează managementul FA în ciroza hepatică, evidențiind prevalența de 6,6-14,2%, riscul crescut de AVC și recomandarea utilizării DOAC în detrimentul VKA pentru anticoagulare.

Recenzie de tip scoping ce demonstrează că proteinele inflamatorii din țesutul adipos sunt crescute în FA, fiind mediate de obezitate și contribuind la substratul aritmogen atrial.

Studiul analizează managementul FA în boala reumatismală cardiacă, evidențiind riscul tromboembolic crescut, ineficiența DOAC (INVICTUS) și necesitatea unor ghiduri clinice specifice.

Revizuire privind epidemiologia, fiziopatologia și managementul fibrilației atriale, subliniind importanța anticoagulării și a ablației în prevenția complicațiilor clinice.

Document de consens privind evaluarea dinamică a riscului hemoragic la pacienții cu fibrilație atrială și TEV sub anticoagulare, subliniind importanța corecției factorilor modificabili.

Revizuirea analizează relația dintre hipertensiune și fibrilația atrială, demonstrând că modificarea comprehensivă a factorilor de risc îmbunătățește prognosticul și poate inversa progresia aritmiei.

Revizuire a progreselor în prevenția AVC în fibrilația atrială: NOAC ca standard de îngrijire, rolul ocluziei LAA, monitorizării cardiace și perspectivele inhibitorilor factorului XIa.

Ghidul CCS/CHRS 2020 actualizează managementul fibrilației atriale, recomandând NOACs, stratificarea riscului prin CHA2DS2-VASc, ablația cateter și abordarea holistică a factorilor de risc.

Studiul analizează riscul de AVC la femei cu fibrilație atrială, confirmând sexul feminin ca factor de risc independent și evidențiind inegalități în accesul la tratament anticoagulant.

Ghidul CHEST 2018 recomandă anticoagularea orală cu NOACs ca primă linie pentru pacienții cu fibrilație atrială și risc de AVC, subliniind importanța stratificării prin scorurile CHA₂DS₂-VASc și HA...

Studiul analizează dovezile care susțin ablația cu cateter ca terapie de primă linie în fibrilația atrială, demonstrând beneficii superioare față de tratamentul medicamentos clasic.

Studiul demonstrează că pacing-ul cardiac optogenetic neinvaziv la șoareci induce hipoperfuzie corticală cerebrală, oferind un model pentru declinul cognitiv asociat fibrilației atriale.

Studiu first-in-human privind ablația cu câmpuri pulsate de nanosecunde (nsPFA) în FA paroxistică, demonstrând 91% durabilitate lezională și 89,7% libertate de aritmii la 1 an.