Vitamina B12: Metilcobalamina versus ciancobalamina - diferențe esențiale în absorbția și utilizarea vitaminei B12

Un studiu realizat la platforma academică Cureus și publicat în jurnalul cu același nume la data de 10 decembrie 2025 a analizat modul în care diferitele forme de vitamina B12 – naturale și sintetice – influențează absorbția, metabolismul și beneficiile clinice. Cercetarea arată importanța formei de vitamina B12 administrate și relevă motivele pentru care unele persoane pot răspunde diferit la suplimentare.

Context

Vitamina B12, sau cobalamina, este un nutrient esențial implicat în sinteza ADN-ului, formarea globulelor roșii și funcționarea sistemului nervos. Deficiența sa poate provoca anemie megaloblastică, neuropatie, tulburări cognitive și complicații materno-fetale. Deși aportul dietetic este, în general, suficient în populația omnivoră, deficiența rămâne subdiagnosticată, mai ales din cauza variabilității clinice și a cauzelor non-nutriționale, cum ar fi malabsorbția sau utilizarea cronică a anumitor medicamente. Studiile anterioare au evidențiat diferențe între formele naturale de B12 (metilcobalamină și adenozilcobalamină) și forma sintetică (ciancobalamină), dar dovezile comparative rămâneau incomplete.

Despre studiul actual

Studiul publicat în Cureus, realizat de Behringer, Kulkarni și Weinstein, reprezintă o revizuire exhaustivă asupra celor trei forme principale de cobalamină: metilcobalamină, adenozilcobalamină și ciancobalamină. Autorii au analizat diferențele biochimice dintre forme, modul de absorbție intestinală, utilizarea la nivel celular și potențialele implicații clinice.

Metodologie

Revizuirea a integrat date fiziologice, studii clinice și observaționale, precum și cercetări biochimice referitoare la:

• absorbția vitaminei B12 din alimente și suplimente;

• rolurile metabolice ale B12 în sinteza metioninei și în metabolismul MMCoA;

• consecințele clinice ale deficienței;

• potențialele diferențe de eficiență între formele naturale și sintetice ale vitaminei.

Studiul a sintetizat informațiile disponibile fără a impune limitări de vârstă, sex sau stare de sănătate, cu accent pe diferențele fiziologice relevante pentru populația generală.

Aspecte fiziologice și mecanistice analizate

Autorii au revizuit în detaliu mecanismul de absorbție:

• eliberarea vitaminei B12 din proteinele alimentare prin digestie;

• legarea la haptocorină în stomac și ulterior la factorul intrinsec în intestinul subțire;

• absorbția în ileonul distal și transportul prin transcobalamina II către țesuturi.

Studiul a analizat funcțiile metabolice majore ale vitaminei B12, inclusiv:

• rolul în conversia homocisteinei în metionină;

• regenerarea tetrahidrofolatului, esențial pentru sinteza ADN-ului;

• funcția de cofactor pentru MMCoA mutază, importantă pentru metabolismul proteinelor și lipidelor, inclusiv pentru menținerea mielinei.

Autorii au discutat detaliat și implicațiile clinice ale deficitului, oferind o imagine integrată asupra efectelor hematologice, neurologice, musculare, gastrointestinale și psihologice ale statusului vitaminic suboptim.

Date privind populația la risc

Studiul raportează prevalențele deficitului pe grupe de vârstă:

• aproximativ 3% dintre adulții între 20 și 39 de ani sunt deficienți;

• procentul crește la 6% la persoanele peste 60 de ani.

De asemenea, sunt menționate multiple condiții medicale și medicamente care pot perturba absorbția: gastrită, boala Crohn, boala celiacă, alcoolism, intervenții chirurgicale digestive, metformin, inhibitori de pompă de protoni, antihistaminice H2 și contraceptive orale.

Diferențe între formele naturale și sintetice de vitamina B12

Studiul subliniază mai multe aspecte fundamentale:

1. Activarea metabolică

• Metilcobalamina și adenozilcobalamina, formele naturale prezente în organism, sunt direct utilizabile biologic.

• Ciancobalamina necesită conversie prealabilă prin eliminarea grupării cianură și transformarea ulterioară în formele active.

Pentru majoritatea oamenilor, conversia este eficientă, însă mutațiile genetice sau disfuncțiile metabolice pot limita acest proces.

2. Stocarea hepatică

• Ciancobalamina se stochează în ficat într-o cantitate mai mică decât formele naturale.

• Eliminarea urinară este mai mare la ciancobalamină, ceea ce poate reduce eficiența pe termen lung.

3. Impactul asupra sistemului nervos

• Metilcobalamina pare mai eficientă în susținerea integrității neuronale, în special prin:

  • participarea la metilarea neurotransmițătorilor;

  • potențialul efect protector împotriva toxinelor excitatorii;

  • posibilul rol în producerea serotoninei.

Autorii subliniază că datele sunt sugestive, nu concludente, dar favorizează metilcobalamina ca opțiune pentru afecțiuni neurologice sau pentru persoanele cu tulburări de metilare.

4. Rolul în anemie megaloblastică

Ambele forme cresc nivelurile serice de vitamina B12, însă metilcobalamina poate fi mai eficientă în normalizarea sintezei ADN-ului datorită biodisponibilității crescute raportate în unele studii.

Legături cu alte patologii

Autorii au sintetizat date privind:

• relația indirectă dintre deficitul de B12 și demență (inclusiv boala Alzheimer), fără dovezi pentru o cauzalitate directă;

• efectele asupra imunității (creștere a limfocitelor și reducerea inflamației sistemice, cu relevanță clinică încă incertă);

• posibile beneficii în afecțiunile depresive;

• legătura cu metabolismul homocisteinei și riscul cardiovascular.

Studiul nu atribuie beneficii certe vitaminei B12 în infecția COVID-19, datele fiind considerate mixte și insuficiente.

Recomandări clinice

Revizuirea sugerează:

• screening pentru deficiență în populațiile cu risc ridicat: vârstnici, vegani, vegetarieni, persoane cu afecțiuni gastrointestinale sau utilizatori de medicamente care afectează absorbția;

• utilizarea metilcobalaminei în cazurile suspecte de tulburări de absorbție sau metabolism;

• recunoașterea faptului că ambele forme – naturală și sintetică – cresc nivelurile serice de vitamină, dar metilcobalamina poate oferi o eficiență funcțională superioară.

Autorii evidențiază nevoia de studii clinice de lungă durată pentru a determina dacă beneficiile metabolice și neurologice ale metilcobalaminei se traduc în diferențe semnificative de sănătate pentru populațiile la risc.