Crampe musculare nocturne - de ce apar cârceii noaptea (și ce să faci)

©

Autor:

Crampe musculare nocturne - de ce apar cârceii noaptea (și ce să faci)
Crampele musculare nocturne - sau cârceii din timpul nopții - reprezintă apariţia unor dureri la nivelul musculaturii, determinate de contracţia involuntară a unei anumite grupe musculare.

Crampele musculare sau cârceii sunt cu atât mai neplăcute când apar noaptea, numeroase persoane fiind deranjate de acest aspect şi acuzând faptul că aceste dureri sunt responsabile de apariţia unor tulburări de somn (inclusiv insomnie).

În majoritatea cazurilor, crampele musculare nocturne sunt datorate unor afecţiuni banale (precum arteriopatia periferică, scăderea nivelului seric de calciu, etc.) sau anumitor factori fizici (precum expunerea la temperaturi reduse, efortul fizic intens, ortostatismul prelungit, mersul îndelungat pe jos etc.); în anumite situaţii însă, cârceii din timpul nopții sunt expresia unor afecţiuni destul de severe, precum ciroza hepatică, discoptiile lombare, etc.

Identificarea cu exactitate a cauzei crampelor musculare nocturne este deosebit de importantă, nu doar pentru ameliorarea acestor dureri care pot duce la insomnie şi alte tulburări în organism, ci şi pentru instituirea precoce a tratamentului corespunzător, de corectare a anumitor afecţiuni mai severe, care pot duce la apariţia unor complicaţii cronice, cu agravarea calităţii vieţii (precum discopatia lombară, arteriopatia periferică etc.). [1], [2]

De ce apar cârceii noaptea?

Principalele afecţiuni care pot determina crampele musculare nocturne sunt:

De asemenea, pot fi descrişi numeroşi factori de risc care pot facilita apariţia cârceilor noaptea:
  • oboseala musculară, rezultat al efortului fizic intens sau a suprasolicitării musculare
  • sarcină
  • diareea
  • distrugerea structurilor nervoase în cadrul tratamentului chimioterapic
  • statul pe scun timp îndelungat
  • adoptarea unor poziţii vicioase
  • sedentarismul
  • administrarea anumitor medicamente, precum Naproxen, estrogeni conjugaţi, Teriparatide, Raloxifen, IV fier sucroz, statine, diuretice, etc. [3], [4], [5]

Manifestările clinice care însoţesc crampele musculare nocturne

Cârceii din timpul nopții pot fi însoţiți de o multitudine de alte mnifestări clinice, în funcţie de boala sau de factorul declanşator.

Hipocalcemie

Crampele musculare nocturne cauzate de hipocalcemie pot fi însoţite de alte manifestări clinice precum spasmele musculare, stări de anxietate, tetanie, amorţeli şi parestezii resimţite la nivelul extremităţilor, tahicardie, palpitaţii, confuzie, iritabilitate, tulburări de concentrare, etc.

Arteriopatie periferică

Această afecțiune se manifestă la nivelul picioarelor prin claudicaţie intermitentă (durerea resimţită la nivelul gmbelor, percepută cau o „gheară”, apărută frecvent la efort, datorată scăderii vascularizării locale, secundră formării plăcilor de aterom la nivelul vaselor de sţnge, care duc la obstruarea acestora), însoţită de cârcei în timpul nopții, extremităţi reci, parestezii la nivelul membrului afectat, tegumente palide şi reci, angină pectorală, edem, îngroşarea unghiilor, apariţia ulcerelor la nivelul membrului afectat (secundare circulaţiei locale deficitare).

Ciroză hepatică

Crampele musculare nocturne apărute în cadrul cirozei hepatice sunt însoţite de inapetenţă, scădere în greutate, oboseală, dispnee de efort, ploare tegumentară, icter, diaree, greţuri, vărsături, xantelasme, sângerare frecventă, telangiectazii, edeme ale membrelor inferioare, ascită, steluţe vsculare, eritem palmare, prurit tegumentar, urini hipercrome, scaune închise la culoare, melenă, durere sau disconfort abdominal, ginecomastie şi atrofie testiculară la bărbaţi, tulburări menstruale la femei, etc.

Discopatie lombară

Se manifestă prin durere cronică de coloană lombară, cu perioade de acutizare, însoţită de slăbiciune musculară la nivelul membrelor inferioare, crampe musculare nocturne, parestezii la nivelul extremităţilor membrelor inferioare, senzaţia de înţepenire coloanei lombare, incontinenţă urinară şi fecală.

Stenoză spinală

Printre manifestări se numără durere sau crampe musculare la nivelul membrelor inferioare în ortostatism, cârcei noaptea, slăbiciune la nivelul membrelor superioare şi inferioare, parestezii la nivelul membrelor superioare.

Insuficienţă renală

Cârceii apăruți noaptea la persoanele cu insuficienţă renală pot fi însoţiți de edeme, gură uscată, senzaţia de sete, oligurie, anurie, ameţeli în ortostatism, greţuri, vărsături, tahicardie, inapetenţă, anxietate, confuzie.
Printre manifestările clinice specifice bolii renale cronice se numără oboseala, crampele musculare (inclusiv cârcei în timpul nopții), cefalee, prurit tegumantar, edem palpebral, edeme ale memebrelor inferiore sau inferiore, slăbiciune musculară, urină tulbure, hipercromă, disurie, hematurie, greţuri, vărsături.

Boala Addison

Boala Addison se caracterizează prin inapetenţă, scădere ponderală, oboseală, dureri musculare, crampe musculare nocturne, dureri abdominale, diaree, greţuri, vărsături, hipoglicemie, scăderea tensiunii arteriale, căderea părului de pe corp, depresie, irascibilitate.

Hipertiroidism

Manifestările care anunţă pariţia hipertiroidismului includ creştere în dimensiuni a glandei tiroide, oboseală accentuată, transpiraţie excesivă, intoleranţă la căldură, senzaţia permanentă de sete, scădere în greuate, tremor al extremităţilor, senzaţia permanentă de foame, tahicardie, palpitaţii, slăbiciune musculară, cârcei în tmpul nopții.

Sindrom de deshidratare

Sindromul de deshidratare se poate manifesta prin apariţia cârceilor în timpul nopții, însoţiți de cefalee, senzţia continuă de sete, piele uscată, inapetenţă, oboseală inexplicabilă, oligurie, anurie, urină hipercromă, constipaţie, iritabilitate, apatie, hipotensiune arterială, ameţeli, pierderea elasticităţii pielii, ameţeli, insomnie, stare de leşin.

boala Parkinson

Simptomele includ tremorul extremităţilor, a mâinilor şi a picioarelor, cifoză, modificarea scrisului (scris mic şi aglomerat), tulburări de mers, tulburări de echilibru, bradichinezie, crampe musculare nocturne, tulburări de vorbire (voce înceată, neclară, moale), disfagie, somn agitat, oboseală diurnă, constipaţie.

Osteoartrită

Oateoartrita se caracterizează prin durere localizată la nivelul genunchilor, al membrelor superioare şi inferioare şi a coloanei, deformare articulară, limitarea mobilităţii articulare, rigiditate, crampe musculare nocturne, etc.

Neuropatie periferică

Afecțiunea are ca simptome dificultate la atingerea suprafeţelor, chiar şi a celor foarte fine (hiperestezie), imposibilitatea distingerii stimulilor tactili, hipotrofie musculară, slăbiciune musculară generalizată, crampe musculare nocturne, transpiraţie continuă. [1], [2], [3], [4], [5]

Diagnosticarea crampelor musculare nocturne

Pentru diagnosticarea afecţiunilor care pot duce la apariţia cârceilor noaptea sunt necesare o anamneză amănunţită, un examen clinic complet al bolnavului şi o serie de investigaţii paraclinice.

Anamneza

Cuprinde momentul apariţiei crampelor musculare nocturne, factorii care au declanşat apariţia cârceii şi anumiţi factori care amelioreză această simptomatologie, evoluţia acestora din momentul apariţiei şi până în momentul prezentării la medic, alte manifestări clinice care pot însoţi crampele musculare nocturne, boli de care suferă bolnavul sau alte afecţiuni existente în familia acestuia, condiţii de viaţă şi de muncă ale bolnavului, dacă fumează şi dacă consumă alcool, medicamente administrate.

Examen clinic

Cuprinde examinarea tuturor aparatelor şi sistemelor din organism, inclusiv a sistemului vascular, pentru a decela anumite semne clinice sugestive pentru o anumită patologie.

Investigaţii paraclinice

  • hemoleucograma completă şi examenul biochimic al sângelui,
  • determinarea calciului şi a magneziului seric,
  • ionograma,
  • radiografia de coloană vertebrală,
  • ecografia toraco-abdominală,
  • tomografia computerizată toracică,
  • rezonanţa magnetică toracică,
  • ecografia Doppler, etc. [1], [2]

Tratamentul crampelor musculare nocturne

Tratamentul cârceilor din timpul nopții se poate realiza prin administrarea medicamentelor miorelaxante. Este importantă însă identificarea cauzei, a bolii de fond sau a condiţiei patologice care a dus la apariţia crampelor musculare nocturne, pentru un tratament corespunzător.
  • Tratamentul hipocalcemiei presupune administrarea de calciu pe cale orală sau intravenoasă (în perfuzii).
  • Tratamentul arteriopatiei periferice a membrelor inferioare poate fi medicamentos sau chirurgical.
    Tratamentul medicamentos constă în administrarea de anticoagulante (heparină), antiagregante plachetare (Aspirină, Clopidogrel), antialgice (precum Algocalmin, în formele severe analogi de morfină, pentru ameliorarea claudicaţiei intermitente) şi Pentoxifilină.
    Tratamentul chirurgical specific arteriopatiei periferice membrelor inferioare constă în îmbunătăţirea fluxului sangvin local prin montarea de stenturi la nivelul zonei afectate, efectuarea by-passului sau a simpatectomiei lombare. În formele severe de boală, cu ischemie cronică irreversibilă, se recomandă amputarea membrului afectat.
  • Tratamentul cirozei hepatice presupune combaterea edemelor, combaterea hipertensiunii arteriale prin administrarea medicamentelor antihipertensive, prevenirea infecţiilor prin vaccinarea antigripală, antipneumonică şi vaccinarea antihepatitică. Singurul tratament curativ al cirozei hepatice este transplantul hepatic.
  • Tratamentul discopatiei lombare poate fi medicamentos, fiziokinetoterapeutic sau chirurgical.
    Tratamentul medicamentos constă în administrarea de analgezice, relaxante musculare şi opioide.
    Tratamentul fiziokinetoterapeutic presupune efecturea terapiei Bowen sau a programului Wiliams.
    Tratamentul chirurgical presupune realizarea discectomiei percutane, a microdiscectomiei lombare sau a ablaţiei interne.
  • Tratamentul stenozei spinale presupune administrarea de Paracetamol, efectuarea fiziokinetoterapiei sau realizarea intervenţiei chirurgicale de decompresiune a măduvei spinării.
  • Tratamentul bolnavilor cu insuficienţă renală acută presupune efectuarea hemodializei pentru susţinerea funcţiei renale, administrarea de imunosupresoare (precum Ciclofosfamida) pentru blocarea sistemului imunitar, dministrarea de glucocorticoizi şi a transfuziilor de plasmă pentru tratarea leziunilor renale.
    Tratamentul bolii cronice de rinichi constă în hemodializă, dializă sau dializă peritoneală. Transplentul renal este singurul tratament curtiv al bolii cronice de rinichi.
  • Tratamentul bolii Addison constă în administrarea de corticosteroizi pe cale orală sau injectabilă.
  • Tratamentul hipertiroidismului poate fi medicamentos, chirurgical sau radioterapeutic. Tratamentul medicamentos constă în administrarea de tiroxină (Eutirox).
    Tratamentul chirurgical presupune tiroidectomie parţială sau totală (îndepărtarea pe cale chirurgicală a unui fragment de tiroidă sau a tiroidei în totalitate).
    Tratamentul radioterapeutic presupune expunerea ţesutului tiroidian la iod radioactiv.
  • Combaterea sindromului de deshidratare se poate realiza prin creşterea aportului de apă şi prin hidratare pe cale perfuzabilă.
  • Tratamentul bolii Parkinson constă în administrarea de Dopamină şi agonişti ai Dopaminei, Amantadină (pentru reducerea mişcărilor involuntare), medicamente anticolinergice (pentru combaterea tremorului şi a rigidităţii musculare), inhibitori COMT şi inhibitori ai MAO-B. În cazul lipsei de răspuns la tratamentul medicamentos, se recomandă recurgerea la tratamentul chirurgical, care presupune stimularea profundă a creierului (implantarea pe cale chirurgicală a unor electrozi într-o anumită porţiune a creierului, conectaţi la un dispozitiv electric implantat în regiunea pectorală astfel, acest dispozitiv stimulează creierul, ducând la dispariţia simptomelor clinice specifice bolii legate de mişcare).
  • Tratamentul osteoartritei presupune administrarea de antiinflamatoare nonsteroidiene, fiziokinetoterapie, gimnastică medicală şi scăderea în greutate.
  • Tratamentul neuropatiei periferice constă în administrarea de antiinflamatoare nonsteroidiene (Acetaminofen, Aspirină, Ibuprofen), aplicarea cremelor pe bază de Capsaicină, administrarea antidepresivelor triciclice (Nortriptilina, Amitriptilina), administrarea de Duloxetină şi Pregabalină, administrarea de opiacee. [1], [2], [3], [4], [5]

Data actualizare: 22-10-2019 | creare: 22-10-2019 | Vizite: 277
Bibliografie
1. Manualul MERCK, Ediția a-XVIII-a, Editura All, București, 2014
2. Victor Stoica, Viorel Scripcariu, COMPENDIU DE SPECIALITĂȚI MEDICO-CHIRURGICALE vol.I și II, Editura Medicală, București, 2018
3. Leg Cramps at Night, link: https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/14170-leg-cramps-at-night
4. What’s Causing Your Leg Cramps at Night? Treatment and Prevention Tips, link: https://www.healthline.com/health/leg-cramps-at-night
5. Symptoms Night leg cramps, link: https://www.mayoclinic.org/symptoms/night-leg-cramps/basics/definition/sym-20050813
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
  intră pe forum
 
 
 
Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.