Studii medicale: activitate fizica

Combinarea restricției calorice cu activitatea fizică crește de 3 ori șansele de scădere în greutate și îmbunătățește compoziția corporală la vârstnicii cu sindrom metabolic.

Analiza umbrelă a 98 de studii arată că dispozitivele wearable cresc consistent activitatea fizică, însă efectele asupra markerilor cardiometabolici și calității vieții rămân limitate și inconsiste...

Studiul INTAR-Step demonstrează că setarea unor pași-țintă individualizați, bazați pe capacitatea prezisă, crește activitatea fizică la 6 luni în BPOC cu 640 pași/zi, corelând cu modificări ale mio...

Studiu de cohortă pe 404.249 adulți arată că activitatea fizică ocupațională intensă reduce riscul de cancer endometrial, de colon, mamar, rectal și de prostată prin mecanisme metabolice și hormonale.

Studiul longitudinal Mayo Clinic arată că activitatea cognitivă și fizică sunt asociate cu o acumulare mai lentă de amiloid și o conservare mai bună a funcției sinaptice la adulții vârstnici.

Recenzia sistematică arată că intervențiile de sănătate mobilă cu gamificare cresc semnificativ activitatea fizică la vârstnici, în special prin designuri avansate și tehnologie hibridă.

Meta-analiza a 27 de studii randomizate demonstrează că exercițiul fizic îmbunătățește semnificativ calitatea, eficiența și durata somnului la copii și adolescenți, reducând anxietatea de somn.

Studiul demonstrează că activitatea fizică moderată-viguroasă reduce riscul de anxietate cu 39%, efect mediat parțial de proteina HSPA5, confirmat prin randomizare mendeliană pe 8.979 de subiecți.

Studiul confirmă că activitatea fizică moderată-intensă reduce riscul de boli neuropsihice, în timp ce sedentarismul îl crește, prin mecanisme inflamatorii și metabolice.

Studiul demonstrează că sportivii de anduranță prezintă o expresie a genei hTERT de 2,06 ori mai mare și remodelări cardiace fiziologice, corelate cu capacitatea aerobă crescută.

Declarația EAPC propune trecerea de la evaluarea longevității (lifespan) la durata vieții sănătoase (healthspan) pentru a măsura mai precis beneficiile activității fizice asupra calității vieții.

Studiul arată că activitatea cognitivă și fizică susține reziliența în boala Alzheimer, corelându-se cu o cogniție mai bună la debut, dar fără a încetini declinul cognitiv longitudinal.

Studiul longitudinal (N=1281) demonstrează o relație bidirecțională între pașii zilnici și sarcopenie, identificând pragul de 5000 de pași ca țintă protectoare pentru masa musculară.

Studiul CARDIA arată că activitatea fizică scade cu 12 ani înaintea unui eveniment cardiovascular, cu un declin accelerat în ultimii 2 ani, mai pronunțat la femeile de culoare.

Studiul arată că 150 min/săptămână de mișcare, chiar concentrate în weekend, reduc mortalitatea cardiovasculară cu 33% la pacienții cu diabet, comparativ cu sedentarismul.