Studii medicale: activitate fizica

Studiul China-PAR (94.734 participanți) demonstrează că activitatea fizică intensă (MVPA) reduce riscul de ASCVD, cu beneficii maxime la persoanele cu risc cardiovascular înalt.

Declarația AHA/ACC 2025 oferă recomandări actualizate pentru participarea la sport a atleților cu afecțiuni cardiovasculare, punând accent pe decizia în comun și evaluarea riscului individualizat.

Studiul demonstrează că activitatea fizică viguroasă spontană (VILPA) reduce riscul cardiovascular la non-exercitanți, cu beneficii semnificativ mai mari la femei (reducere MACE cu 45%).

Meta-analiza a 6 studii randomizate demonstrează că activitatea fizică structurată reduce semnificativ durerea pelvină și îmbunătățește calitatea vieții la pacientele cu endometrioză.

Studiu de cohortă pe 4.083 adulți arată că munca cu cerințe cognitive și fizice ridicate, alături de un control sporit al sarcinilor, reduce semnificativ riscul de demență la vârstnici.

Meta-recenzia EPA (89 studii) recomandă activitatea fizică (min. 120 min/săpt) și intervențiile multimodale ca tratament adjuvant de Grad A pentru schizofrenie, depresie majoră și SMI mixt.

Ghidul EASD/ISPAD oferă recomandări practice pentru gestionarea activității fizice la pacienții cu diabet tip 1 care utilizează sisteme automate de insulinizare (AID), stratificate pe vârstă și efort.

Revizuirea analizează metodele de cuantificare a exercițiului fizic în cardiologie, subliniind VO₂max ca predictor prognostic și validând abordarea „weekend warrior” pentru pacienți.

Actualizarea 2024 AHA/AACVPR a programelor de reabilitare cardiacă introduce calitatea programului ca a 9-a componentă și integrează modalități hibride și telehealth pentru pacienții eligibili.

Studiul ILERVAS (3.097 pacienți) demonstrează că dieta mediteraneană reduce progresia aterosclerozei subclinice cu 3% per punct MEDAS, independent de activitatea fizică.

Studiu pe 4,1 milioane de alergători (2011-2019) arată o incidență a stopului cardiac subit de 1,7/100.000, cu risc maxim la bărbații ≥60 ani (5,5/100.000).

Studiul demonstrează că forța de prensibilitate și activitatea fizică reduc independent riscul cardiovascular și mortalitatea, fiind esențiale pentru pacienții cu forță musculară scăzută.

Revizuirea analizează exercițiul fizic ca intervenție în boala Parkinson, demonstrând beneficii în prevenție, neuroprotecție și managementul simptomatic prin prescriere individualizată.

Studiul demonstrează că activitatea fizică de tip „weekend warrior” (≥150 min/săptămână) este la fel de eficientă ca activitatea regulată în reducerea riscului pentru peste 200 de boli.

Studiul demonstrează că un program multidisciplinar personalizat cu monitorizare digitală (BigO) îmbunătățește obiceiurile alimentare la 386 de copii și adolescenți cu obezitate sau suprapondere.