Studii medicale: ateroscleroza coronariana

Consensul ESC 2025 demonstrează că ateroscleroza coronariană este un proces dinamic, iar regresia plăcilor este realizabilă prin terapii intensive, fiind monitorizabilă prin imagistică avansată.

Studiu multi-omics pe 181.522 cazuri identifică metabolismul aminoacizilor ca factor de risc major în boala coronariană și propune 16 proteine (ex. C1S, IL6R) ca ținte terapeutice.

EAS propune un sistem de stadializare în 3 trepte pentru tulburările metabolice sistemice, integrând obezitatea și afectarea multiorganică într-un cadru unitar pentru o abordare terapeutică precoce.

Un studiu publicat în JAMA Cardiology de cercetători ai Cleveland Clinic a identificat o legătură între nivelurile crescute de TMAO (trimetilamină N-oxid) și riscul crescut de dezvoltare, progresie rapidă și intervenție chirurgicală pentru anevrismul aortic abdominal. TMAO este un metabo

Un panou de 3 microARN-uri (miR-146b-5p, miR-4701-3p, miR-1180-3p) din vezicule extracelulare identifică ateroscleroza coronariană subclinică cu sensibilitate și specificitate de 93,75%.

Meta-analiza demonstrează că femeile cu antecedente de preeclampsie prezintă un risc cu 57% mai mare de ateroscleroză, cu un debut clinic devansat cu aproximativ 10 ani față de populația generală.

Cohorta FF-CHAYA evaluează 1.975 adulți tineri (vârstă medie 23 ani) din SUA: scor LE8 mediu 69,2/100, IMT carotidian echivalent cu adulți de 33 ani, disparitate semnificativă pe criterii rasiale și etnice — baza pentru studierea originilor cardiovasculare în copilărie.

Un studiu publicat de cercetători finlandezi de la Universitatea din Tampere în Journal of the American Heart Association analizează rolul bacteriilor orale - în special al streptococilor viridans - în inflamația cronică a plăcilor aterosclerotice și în ruptura acestora, în contextul infarctului mio

Studiul SCAPIS (24.079 adulți) asociază dieta săracă în fibre și bogată în carne roșie cu o prevalență crescută a plăcilor coronariene cu risc înalt și a stenozei semnificative.

Studiul UK Biobank (n=460.544) demonstrează că Lp(a) ridicată este un biomarker prognostic independent pentru boala vasculară extracoronariană (PAD, carotidă) și progresia către complicații majore.

Recenzia argumentează că testarea Lp(a) este acționabilă în prevenția primară, permițând reclasificarea riscului și intensificarea managementului factorilor cardiovasculari modificabili.

Revizuirea demonstrează că inhibitorii SGLT2 reduc ateroscleroza prin mecanisme pleiotrope (antiinflamatorii, endoteliale, metabolice), fiind benefici în boala cardiovasculară aterosclerotică.

Studiul identifică AVAI ca biomarker genetic și structural pentru îmbătrânirea aortică precoce, demonstrând cauzalitatea în FA, demența vasculară și patologiile aortice prin randomizare mendeliană.

Studiul asociază mutația JAK2 V617F cu un risc de 2,7 ori mai mare de anevrism aortic ascendent la bărbați, demonstrând o corelație doză-răspuns între volumul clonal și diametrul aortei.

Studiul PROSPECT-II a identificat biomarkeri plasmatici (IL-18R1, CSF-1, ANGPTL3) asociați cu plăcile coronariene vulnerabile, oferind perspective pentru stratificarea riscului cardiovascular.