Studii medicale: autismul kanner

Studiul evaluează divalproexul în agresivitatea la copii cu TSA: forma IV reduce rapid agresivitatea acută, în timp ce forma orală oferă rezultate inconsistente pentru managementul cronic.

Studiul publicat în Scientific Reports a fost realizat pentru a investiga mecanismele neurocognitive implicate în fenomenul trecând drept non-autist (passing as non-autistic - PAN) la adolescenți. Această cercetare reprezintă prima analiză sistematică a corelațiilor dintre răspunsurile neurofiziolog

Meta-analiză pe 13 studii: expunerea la cannabis în sarcină crește riscul de autism cu 30% și de ADHD cu 13% la descendenți. Un studiu de cohortă pe 222.534 femei confirmă un risc de 3 ori mai mare de autism la copiii mamelor cu tulburare de consum cannabis.

Analiza exom-secvențiată a 226.649 de participanți demonstrează că variantele S-LoF asociate cu autismul reduc inteligența fluidă, nivelul educațional și veniturile inclusiv la persoanele fără diagnostic formal, cu penetranță variabilă per genă (OR=7,4 pentru ANK2 până la OR=150,1 pentru ASH1L).

Un studiu complex efectuat pe modele murine cu mutații asociate tulburării de spectru autist a analizat efectele unei combinații dietare de zinc, aminoacizi cu lanț ramificat (BCAA) și serină asupra funcției sinaptice, a activității neuronale din amigdala bazolaterală și a comportamentelor sociale.

Un studiu publicat în Translational Psychiatry la data de 15 decembrie 2025 a analizat relația dintre microbiomul intestinal, simptomele sociale, emoționale și gastrointestinale la copiii cu tulburare de spectru autist, frații lor neafectați și copii tipic dezvoltați. Cercetarea arată că există semn

Un studiu complex dedicat mecanismelor neurobiologice și metabolice ale autismului arată că, în ciuda unui secol de cercetări asupra etiologiei acestei tulburări, un răspuns unic la întrebarea „ce cauzează autismul?” nu a devenit clar decât atunci când analiza multiomică a evidențiat un factor comun

Un nou studiu condus de Lu Qu și Qiaoyun Liu de la Institutul de Inteligență Artificială pentru Educație al Universității Normale din Estul Chinei, publicat în ECNU Review of Education contestă una dintre ipotezele fundamentale în diagnosticul autismului: evitarea contactului vizual. Cer

Un studiu publicat pe 4 aprilie 2025 în revista Molecular Psychiatry, coordonat de cercetători de la Fujita Health University School of Medicine din Japonia, a identificat pentru prima dată un deficit măsurabil de fagocitoză sinaptică în celulele imune ale persoanelor cu autism. Aceste r

Intervențiile terapeutice bazate pe joc capătă un nou sens în cercetarea condusă de profesoara Anjana Bhat, specialistă în kinetoterapie la University of Delaware. În laboratorul său „Move 2 Learn Innovation Lab”, activități aparent ludice - precum dansul, mișcările sin

Dificultățile de comunicare socială sunt considerate esențiale în definirea autismului, conform criteriilor actuale de diagnostic. Acestea sunt adesea percepute ca deficite ce explică dificultățile întâlnite de persoanele autiste în interacțiunile sociale, relaționare, obține

Un studiu publicat în septembrie 2025 în revista Molecular Biology and Evolution de către Oxford University Press, realizat de Alexander L. Starr și Hunter B. Fraser, aduce o perspectivă evoluționistă asupra prevalenței crescute a tulburărilor de spectru autist la oameni. Cercetarea arată că modific

Autismul reprezintă un grup complex de tulburări de neurodezvoltare caracterizate prin dificultăți de comunicare, interacțiune socială și comportamente repetitive. Cercetările recente evidențiază rolul interacțiunii dintre factorii genetici și cei de mediu în remodelarea circuitelor neuronale

Bolile neurologice afectează peste un miliard de persoane la nivel global, iar tulburările de neurodezvoltare au impact major – în 2019, aproximativ 317 milioane de copii au prezentat dizabilități de dezvoltare. În acest context, cercetătorii de la Universitatea Johns Hopkins prezintă organoidele ce

Un studiu amplu realizat în Ontario, Canada, și publicat în JAMA Network Open în octombrie 2025, a identificat o asociere semnificativă între expunerea prenatală la componentele sulfat și amoniu ale particulelor fine (PM2.5) și riscul crescut de apariție a tulburării de spectru autist (TSA) la copii