Studii medicale: Autismul

Meta-analiză pe 79 de studii estimează prevalența globală a tulburării de spectru autist la 0,72%, subliniind variații metodologice și necesitatea unor politici de sănătate publică îmbunătățite.

Revizuire sistematică a 22 de studii privind rolul hormonilor steroizi prenatali, vitaminei D și hiperandrogenemiei materne în etiologia TSA, evidențiind asocieri complexe, dar neconcludente.

Recenzie JAMA 2023 privind TSA: prevalență în creștere, diagnostic clinic standardizat și eficacitatea intervențiilor comportamentale și farmacologice pentru comorbidități.

Meta-analiza a 15 studii confirmă că melatonina ameliorează semnificativ durata totală, latența și eficiența somnului la persoanele cu tulburare de spectru autist, având un profil de siguranță favo...

Mega-analiță pe 1.824 subiecți ce identifică tipare robuste de conectivitate funcțională atipică în autism, independente de vârstă și sex, corelate cu severitatea clinică.

Meta-analiza a 8 studii (608 copii) arată că muzicoterapia îmbunătățește semnificativ reacțiile sociale la copiii cu TSA (SMD=0,24), fără a influența severitatea simptomelor globale sau limbajul.

Meta-analiza confirmă că inflexibilitatea cognitivă este un factor de vulnerabilitate transdiagnostic asociat cu simptome internalizante și externalizante la copiii și adolescenții cu TSA.

Studiul analizează mecanismele genetice și disfuncția circuitelor neuronale în tulburările neurodevelopmentale, evidențiind dezechilibrul excitare/inhibiție ca mecanism central transdiagnostic.

Revizuirea sistematică a 21 de studii (1998-2022) confirmă absența oricărei legături cauzale între vaccinarea pediatrică (inclusiv ROR și timerosal) și tulburările din spectrul autist.

Meta-analiza arată că 25,2% dintre tinerii cu autism au ideație suicidară și 8,3% au tentative de suicid, subliniind necesitatea screening-ului adaptat și a intervențiilor preventive specifice.

O analiză amplă demontează mitul legăturii dintre vaccinuri și autism, arătând că nu există dovezi cauzale, iar creșterea prevalenței TSA este explicată de extinderea criteriilor de diagnostic.

Studiul SOARS-B (290 pacienți) demonstrează că oxitocina intranazală (48 UI/zi) nu ameliorează retragerea socială sau funcționarea cognitivă la copiii cu autism față de placebo, după 24 de săptămâni.

Revizuire a tulburării de spectru autist: progrese în genetică și neuroștiință, importanța diagnosticului precoce și necesitatea unor servicii de suport pe termen lung pentru adulți.

Studiul analizează microbiomul intestinal la copii cu autism, frați neafectați și copii tipici, identificând semnături bacteriene distincte corelate cu severitatea simptomelor sociale și emoționale.

Studiul propune modelul celor trei lovituri, explicând autismul prin activarea persistentă a răspunsului de pericol celular (CDR) declanșat de factori genetici și de mediu.