Studii medicale: boala Parkinson

aDBS modulează stimularea cerebrală în timp real prin biomarkeri beta subtalamici, oferind control motor superior și eficiență energetică față de DBS convențional în boala Parkinson avansată.

Un studiu realizat la University of Colorado Anschutz Medical Campus și publicat în Patient Related Outcome Measures la data de 18 februarie 2026 a analizat dezvoltarea și acceptabilitatea unui instrument de sprijin decizional destinat pacienților cu boala Parkinson care iau în considerare stimulare

Studiul genetic amplu nu confirmă o legătură cauzală între metabolismul vitaminei B12 și boala Parkinson, sugerând că nivelurile scăzute observate sunt consecințe, nu cauze ale bolii.

Studiul analizează rolul biomarkerilor (SAA, NfL, genetică) și al noilor criterii MDS 2023 în diagnosticul biologic precoce al bolii Parkinson, înainte de apariția simptomelor motorii.

Sinteza a 14 studii preclinice demonstrează că agoniștii GLP-1 restabilesc autofagia și ameliorează simptomele în modele de boală Alzheimer și Parkinson, susținând potențiala lor reutilizare terape...

Studiu Nature (2026) care propune că boala Parkinson nu este doar o boală a dopaminei, ci o tulburare a rețelei somato-cognitive de acțiune (SCAN). Hiperconectivitate patologică SCAN–subcortex explică simptomele motorii și cognitive; siturile DBS și TMS eficiente se suprapun cu nodurile rețelei.

Un studiu realizat la University College London și publicat în Nature la data de 28 ianuarie 2026 a analizat rolul macrofagelor rezidente din musculatura intestinală în inițierea și propagarea patologiei α-sinucleinei de-a lungul axei intestin–creier în boala Parkinson, cercetarea arătând că aceste

Un studiu publicat în Advanced Materials la data de 24 ianuarie 2026 a analizat posibilitatea detectării modificărilor structurale ale proteinelor neurologice direct în saliva umană, folosind o tehnologie bazată pe spectroscopia Raman îmbunătățită de suprafață. Cercetarea arat

Un studiu publicat în Journal of Neurology a analizat modul în care persoanele cu boala Parkinson în stadiu precoce percep simptomele bolii și impactul acestora asupra vieții de zi cu zi pe parcursul a trei ani. Cercetarea condusă de Critical Path Institute® arată că deși multe

Disfuncția autonomă în Parkinsonul prodromal, în special cea cardiovasculară (HR=5,21), este un predictor independent major pentru declinul cognitiv, necesitând monitorizare clinică precoce.

Meta-analiza a 13 studii arată că doar rasagilina ameliorează cogniția globală în boala Parkinson, fără efecte semnificative asupra domeniilor cognitive specifice.

Un studiu publicat în jurnalul Frontiers in Digital Health a analizat utilizarea unui sistem multimodal bazat pe învățare profundă pentru detectarea bolii Parkinson prin integrarea simultană a trei tipuri de biomarkeri digitali: vorbirea, mersul și scrisul de mână. Cercetarea arată că fuziunea acest

Studiu pilot pe 5 pacienți cu Parkinson arată că transplantul de microbiotă fecală (FMT) ameliorează constipația și funcția motorie, corelat cu modificări ale microbiomului și metabolomului.

Recenzia analizează rolul polifenolilor, vitaminelor, omega-3 și dietelor (mediteraneană, MIND, cetogenică) în neuroprotecția și managementul progresiei bolii Parkinson prin mecanisme moleculare.

Studiu pe 15 pacienți cu Parkinson arată că oscilațiile cortico-bazale permit predicția mișcării (AUC > 0,85), susținând dezvoltarea DBS adaptiv bazat pe biomarkeri corticali și subcorticali.