Studii medicale: boala Parkinson

Un studiu clinic multicentric realizat în Finlanda, la Universitatea din Turku și Spitalul Universitar din Turku și publicat în Neurology® a analizat relația dintre tremorul de repaus și funcția dopaminergică striatală la pacienții cu boala Parkinson.Cercetarea arată că, spre deosebi

Studiul demonstrează că mitocondriile încapsulate în membrane eritrocitare pot restaura funcția celulară în boli mitocondriale genetice și pot oferi neuroprotecție în boala Parkinson experimentală.

P-tau217 plasmatic detectează co-patologia Alzheimer în boala Parkinson și demența cu corpi Lewy (AUC=0,84) și prezice declinul cognitiv longitudinal, facilitând selecția pentru terapii anti-amiloid.

Un studiu publicat în Nature Communications de cercetători de la Vlaams Instituut voor Biotechnologie (VIB) și KU Leuven (Belgia) demonstrează că boala Parkinson poate fi împărțită în subtipuri moleculare distincte folosind analiză computațională și machine learning pe modele anima

Studiul PD-FPA (296 pacienți) arată că levodopa orală cu adjuvanți menține calitatea vieții în boala Parkinson avansată, cu utilizarea crescută a safinamidei și opicaponei și stabilitate pe 3 ani.

Studiu GWAS pe 463.447 taiwanezi identifică PRDM15 ca factor de risc pentru demența Parkinson și validează un scor de risc poligenic cu acuratețe de 70% pentru populația asiatică.

Un studiu realizat la Baylor College of Medicine și publicat în revista Nature Communications a investigat modul în care tubulina, componenta structurală principală a microtubulilor neuronali, influențează comportamentul proteinelor Tau și alfa-sinucleină. Cercetarea arată că tubulina po

Un studiu realizat în cadrul inițiativei Alzheimer’s Disease Neuroimaging Initiative (ADNI) și publicat în JAMA Network Open a analizat modul în care patologia α-sinucleinei influențează acumularea proteinei tau în boala Alzheimer. Cercetarea arată că prezența &al

Un studiu realizat la Rush University Medical Center și publicat în The Journal of Clinical Investigation (2 martie 2026) a analizat rolul expunerilor de mediu și al microbiomului intestinal în patogeneza bolii Parkinson. Cercetarea arată că interacțiunea dintre toxinele de mediu, disbioza intestina

Studiul analizează boala Parkinson prin 3 axe metabolice (mitocondrie, stres oxidativ, neuroinflamație) și rolul RNA-Seq în definirea subtipurilor biologice pentru terapii personalizate.

Nat Aging 2026: Subtipizare BA+BP prin EHR longitudinale, transformer clustering nesupervizat, n=100.000+ (UK Biobank+CPRD). BA: 5 subtipuri — inclusiv subtip cu mortalitate înaltă+caracteristici motorii+CV. BP: 5 subtipuri — inclusiv subtip susceptibil genetic dar rezilient clinic. Fenotipuri cross

Studiul demonstrează că vârsta de debut în boala Parkinson LRRK2 variază semnificativ între populații, fiind influențată de ancestritate și factori de mediu, cu implicații pentru consilierea genetică.

Studiul demonstrează că APOE ε4 și proteina tau accelerează declinul cognitiv doar în Parkinsonul sporadic, nu și în formele GBA1 sau LRRK2, subliniind necesitatea stratificării genetice în cercetare.

Cell Mol Life Sci 2026: Panou de linii stabile SH-SY5Y+ReNcell VM (neuroblastom vs progenitori neurali) cu WT+A53T α-sinucleina GFP-tagged la doze scăzute/ridicate. A53T: citotoxicitate+stres oxidativ+disfuncție mitocondrială universale în ambele modele. WT α-syn: SH-SY5Y→ameliorare mitocondrială+vi

Un studiu realizat la University of Colorado Anschutz Medical Campus și publicat în Patient Related Outcome Measures la data de 18 februarie 2026 a analizat dezvoltarea și acceptabilitatea unui instrument de sprijin decizional destinat pacienților cu boala Parkinson care iau în considerare stimulare