Studii medicale: comportamentul alimentar

Studiul arată că teama de a pierde experiențe sociale (FoMO) este un predictor al alimentației adictive, fiind mediată de alimentația bazată pe recompensă și amplificată de anxietate.

Studiul analizează percepția adulților asupra alimentelor ultraprocesate, relevând confuzia conceptuală și barierele practice care împiedică adoptarea unei diete sănătoase în ciuda intențiilor.

Studiul analizează impactul etichetării caloriilor în restaurante asupra persoanelor cu tulburări de alimentație, relevând efecte heterogene, de la distres emoțional la beneficii percepute.

Studiul arată că o singură expunere la reclame junk nu crește pofta imediat, în timp ce mesajele anti-junk reduc semnificativ intenția de consum, eficiența variind în funcție de IMC și tipul mesaju...

Studiu pe 2.038 adulți (50-80 ani) arată o prevalență de 12,4% a dependenței de alimente ultraprocesate, corelată cu sănătate precară și izolare socială, mai ales la femei de 50-64 ani.

Studiul demonstrează că dieta bogată în grăsimi și zahăr în viața timpurie reprogramează comportamentul alimentar și circuitele hipotalamice, efecte atenuate prin intervenții asupra microbiotei.

Studiul longitudinal arată că prosocialitatea în copilărie (5-11 ani) este asociată cu un consum zilnic susținut de fructe și legume în adolescență (14-17 ani).

Studiul demonstrează că săritul micului dejun și cina târzie cresc cumulativ riscul de MASLD cu 65%, evidențiind importanța crono-nutriției în managementul pacienților cu risc metabolic.

Studiul analizează asimetria psihologică prin care indivizii aplică normele alimentare mai strict propriei persoane decât altora, din cauza accesului inegal la trăirile interne.

Studiul asociază stresul matern și dezorganizarea casnică cu alimentația emoțională la mame și copii, sugerând importanța rutinei domestice în prevenția obezității familiale.

Studiul demonstrează că un consum zilnic de snack-uri bogate în grăsimi și zaharuri timp de 8 săptămâni modifică neurobiologia recompensei, crescând preferința pentru alimente ultra-procesate.

Studiul identifică savurarea alimentelor, evitarea înghițiturilor mari și sănătatea orală ca factori cheie pentru adoptarea unui stil de alimentație lent și atent la adulții de peste 40 de ani.

Studiul demonstrează că expunerea perinatală la mirosuri de grăsimi, cuplată cu ingestia calorică, programează metabolic descendenții pentru un risc crescut de obezitate la maturitate.

Studiul Restructure RCT investighează dacă textura alimentelor ultra-procesate influențează viteza de consum și aportul caloric zilnic pe o perioadă de 14 zile.

Studiul analizează legătura dintre consumul de alimente ultraprocesate, adicția alimentară și starea emoțională, demonstrând că acestea funcționează ca mecanisme de reglare psihologică.