Studii medicale: Creierul

Studiul identifică rolul estradiolului hipocampal și al receptorilor estrogenici (ERα/ERβ) în vulnerabilitatea la stres, demonstrând mecanisme epigenetice care explică diferențele de sex.

Studiu observațional global privind utilizarea psihedelicelor (psilocibină, MDMA, ketamină) în TCC, raportând ameliorări subiective ale simptomelor cronice, necesitând validare prin studii clinice.

Studiul de randomizare mendeliană demonstrează că modificările structurale ale lobului frontal preced și influențează cauzal riscul de ADHD și autism, fără a exista o cauzalitate inversă.

Studiul arată că în boala Alzheimer preclinică, deficitele de memorie apar din cauza degradării calității reactivărilor hipocampale, nu a frecvenței acestora, afectând consolidarea memoriei.

Studiul arată că activitatea fizică modulează conectivitatea cerebrală la adulții cu traume în copilărie, având efecte dependente de doză asupra rețelelor de reglare emoțională.

Studiu pe 125.000 femei arată că menopauza se asociază cu declinul volumului cerebral în arii critice și probleme de sănătate mintală, fără beneficii cognitive clare din partea HRT.

Studiul demonstrează că chisturile de Toxoplasma gondii nu sunt latente, ci ecosisteme complexe cu subtipuri funcționale de bradizoite, oferind noi ținte pentru tratamentul infecției cronice.

Revizuire a 108 studii care demonstrează că expunerea la natură modulează rețelele neuronale, reduce stresul și îmbunătățește structura cerebrală prin mecanisme neurobiologice specifice.

Studiul pe 225 de nou-născuți asociază un raport digital 2D:4D ridicat (expunere crescută la estrogen prenatal) cu o circumferință craniană mai mare, susținând ipoteza estrogenizării în evoluția um...

Studiul fMRI arată că pacienții cu TOC mențin performanța cognitivă prin mecanisme compensatorii, recrutând regiuni cerebrale suplimentare (rACC, SFS) pentru a susține controlul secvențial.

Studiul demonstrează că pacienții cu depresie majoră prezintă o unicitate redusă a conectomului funcțional cerebral, corelată cu severitatea simptomelor, în special în rețeaua frontoparietală.

Analiza sistematică (n=8.432) demonstrează că debutul precoce al consumului de canabis în adolescență alterează structura cerebrală, crește riscul de dependență și afectează funcția cognitivă.

Studiul arată că, după AVC, emisfera neafectată poate deveni structural „mai tânără” pentru a compensa funcțiile pierdute, un fenomen de neuroplasticitate cuantificat prin inteligență artificială.

Studiul GWAS pe 60.735 subiecți identifică un factor genetic latent comun pentru îmbătrânirea cerebrală, corelat cu tensiunea arterială, fumatul și riscul neurodegenerativ.

Studiul identifică două subtipuri neuroanatomice distincte de ADHD prin analiza volumului de substanță cenușie, sugerând necesitatea unor abordări terapeutice personalizate în funcție de subtip.