Studii medicale: Dementa

Un studiu retrospectiv pe 106 pacienți cu boala Alzheimer moderată spre severă a comparat donepezilul în doză mică (5 mg/zi) și mare (10 mg/zi) asociat memantinei: eficacitatea cognitivă și comportamentală a fost similară, dar doza mică a avut de 2,5 ori mai puține reacții adverse (11,11% față de 27

Analiză a 62.437 participanți din HRS (SUA), SHARE (Europa) și ELSA (Anglia) evidențiază reduceri ale prevalenței demenței la generații mai recente: 21,2% în SUA, 38,9% în Europa, 28,3% în Anglia, mai pronunțate la femei, contrazicând proiecțiile bazate exclusiv pe îmbătrânire demografică.

Demența frontotemporală (DFT) este cea mai frecventă formă de demență cu debut la vârsta mijlocie, dar diagnosticarea sa rămâne adesea întârziată și incorectă, fiind frecvent confundată cu tulburări psihiatrice sau neurologice precum depresia, schizofrenia sau boala Parkinson

Un studiu prospectiv britanic pe 120 de pacienți vârstnici arată că testul 4AT, instrument simplu de depistare a delirului, își păstrează acuratețea la evaluări repetate și poate aprecia recuperarea. Doar 15% s-au recuperat în 9 zile, sugerând o evoluție mai prelungită a delirului.

Un studiu clinic randomizat dublu-orb din Marea Britanie a testat fezabilitatea sprayului oral cu canabinoizi nabiximols (Sativex) pentru agitația din boala Alzheimer avansată. La 29 de pacienți instituționalizați, aderența a fost de 100%, fără nicio reacție adversă, susținând un studiu confirmativ

O echipă de cercetători de la Universitatea Toho, condusă de conferențiarul Ayako Okado-Matsumoto, în colaborare cu specialiști de la Centrul Medical Sakura și Departamentul de Medicină Exploratorie, a identificat modificări semnificative ale unei proteine implicate în demența cu corpi L

Studiu observațional pe 86 pacienți cu Alzheimer incipient tratați cu lecanemab: ARIA 18,6%, reacții la perfuzie 22,1%, fără beneficii cognitive semnificative la 12 luni în practica reală.

Odată cu creșterea numărului de cazuri de demență la nivel mondial, estimat la 57 de milioane, cu aproximativ 10 milioane de cazuri noi anual, demența a devenit o prioritate de sănătate publică. Supraviețuirea după diagnostic este esențială atât pentru planificarea îngrijirii, cât

Studiul pe 361.920 de adulți arată că povara alostatică (stresul biologic cronic) crește riscul de demență, în special pe cel de demență vasculară (raport de risc 1,93).

Primul trial clinic fază 1 al rapamycinei (1 mg/zi, 8 săptămâni) în MCI/Alzheimer (n=10): sigură și tolerată, dar nedetectabilă în LCR. Biomarkeri CSF (p-tau-181, GFAP, NfL) crescuți paradoxal. Nicio modificare cognitivă semnificativă.

Îmbătrânirea accelerată a populației americane a adus demența în prim-planul priorităților de sănătate publică și clinice. În ciuda progreselor în înțelegerea patologiilor neurodegenerative, impactul socio-economic al demenței este în creștere, iar proiecțiile indică o dublare a numărului de

Analiza GBD 2021: boala Alzheimer a cauzat 1,92 milioane de decese și 52,56 milioane de cazuri prevalente în 2021. Proiecție 2050: ×3,3 incidență și ×3,4 decese. Glicemia bazală crescută — factorul de risc modificabil principal. Femei mai afectate.

Studiul pe 11.211 vârstnici arată că dietele sănătoase (hPDI, SHEI) reduc riscul de declin cognitiv și favorizează revenirea la cogniție normală la pacienții cu declin cognitiv ușor.

Studiu prospectiv ARIC (n=10.426, 20 ani): riscul CKM înalt asociat cu incidență demență de 13,9% vs. 0,8% la risc scăzut; HR 1,06 per 1% creștere risc CKM (IC 95%: 1,04–1,07). Punct de inflexiune la 6–10% risc CKM — fereastra optimă de intervenție preventivă.

Studiu longitudinal (DDI+PREVENT-AD, n=621): plasma p-tau217 are AUC=0,85 pentru amiloid-pozitivitate în Alzheimer pre-demenție, corelație CSF-plasmă de rho=0,65 (superioară p-tau181 și p-tau231) și este singurul marker plasmatic asociat cu declinul cognitiv viitor (β=-0,05).