Studii medicale: Dementa

Un studiu realizat la Nanyang Technological University și publicat în revista Neurology la data de 3 ianuarie 2026 arată că blocarea sistemului de eliminare a deșeurilor din creier poate reprezenta un semnal foarte timpuriu al bolii Alzheimer, detectabil pe imagistica prin rezonanță magnetică standa

Studiul multicentric prospectiv DEMDAS pe 706 pacienți cu AVC urmăriți 5 ani a identificat sindromul metabolic (cu HDL-C scăzut) ca factor de risc nou și independent pentru demența post-AVC, cu o incidență cumulativă de 8,8%. Tratamentul de reperfuzie acută a redus riscul de demență cu 65%.

Meta-analiza demonstrează că modelele ML bazate pe markeri de boală cerebrală de mici vase ating o acuratețe AUC 0,88 în diagnosticarea demenței Alzheimer, evidențiind totodată bariere metodologice.

O analiză a 112 sinteze sistematice evaluează tehnologiile digitale de asistare pentru persoanele cu demență din comunitate, pe cinci teme: dezvoltare, utilizabilitate, cost-eficacitate, implementare și etică. Cercetarea a progresat din 2017, dar persistă lacune privind personalizarea, studiile rand

Sinteză de tip umbrella review a 68 de meta-analize: antihipertensivele, statinele, inhibitorii SGLT2 și agoniștii GLP-1 se asociază cu risc redus de demență (certitudine moderată), iar anticolinergicele cu risc crescut. Autorii recomandă tratarea hipertensiunii și evitarea anticolinergicelor la pac

O analiză a Studiului Global Burden of Disease pe 204 țări arată că povara bolii Alzheimer și a altor demențe a crescut de la 3,83 la 9,84 milioane de ani de viață ajustați pentru dizabilitate între 1990 și 2021, cu fumatul ca factor de risc principal la bărbați și obezitatea la femei.

Un studiu realizat la Universitatea Complutense din Madrid, în colaborare cu centre de cercetare din Statele Unite și publicat în Imaging Neuroscience a analizat dacă anumite caracteristici ale activității cerebrale pot prezice conversia de la tulburare cognitivă ușoară (MCI – tulb

Cohortă națională taiwaneză pe 30.390 de pacienți cu depresie majoră: riscul de demență a fost mai mare la cei rezistenți la tratament decât la cei responsivi (HR 13,02 vs 7,70), factorul determinant fiind răspunsul terapeutic, nu clasa de antidepresiv.

Studiu de cohortă pe 10.857 pacienți cu Alzheimer confirmat prin biomarkeri: DZT2 și boala cardiacă ischemică accelerează declinul cognitiv, iar comorbiditățile diverse influențează instituționaliz...

Revizuirea critică a sistemului glimfatic în boala Alzheimer indică lipsa dovezilor cauzale la om și necesitatea unor metode imagistice clinice validate pentru validarea terapeutică.

Utilizarea frecventă a gabapentinului (≥6 prescripții) la pacienți cu durere lombară cronică crește riscul de demență cu 29% (RR 1,29) și de tulburare cognitivă ușoară cu 85%, cu impact dublu la adulții sub 65 de ani — cohortă n=26.416, TriNetX 2004-2024.

Folosind cohorta ADNI, cercetătorii au reconstruit cronologia bolii Alzheimer: toți biomarkerii plasmatici, cu excepția NfL, devin anormali înainte de pozitivitatea PET. Raportul Aβ42/Aβ40 se modifică foarte devreme și se stabilizează, util pentru depistare precoce, iar p-tau, GFAP și NfL cresc cont

Două conformații ale α-sinucleinei plasmatice (tipul A și B) discriminează boala Parkinson de demența cu corpi Lewy (p<0,001) și prezic declinul cognitiv în PD, cu validare în două cohorte independente (n=235 și n=200), deschizând calea spre diagnostic diferențial neinvaziv.

Un studiu de cohortă pe 1.268.599 de veterani americani urmăriți 12,6 ani a evaluat variația geografică a incidenței demenței. Aceasta a fost cea mai mică în Mid-Atlantic (11,2/1.000 persoane-an) și cea mai mare în Sud-Est (14,0), cu un exces de risc de până la 25% independent de factorii demografic

Revizuirea a 20 de studii arată că scalele standard Alzheimer subestimează declinul funcțional în demențele rare, necesitând instrumente de evaluare specifice pentru o îngrijire adecvată.