Studii medicale: Dementa

Un studiu de cohortă realizat în Japonia, în cadrul Japan Gerontological Evaluation Study și publicat în revista Journal of Epidemiology & Community Health a analizat relația dintre frecvența gătitului acasă și riscul de demență la adulții vârstnici, evidențiind că aceast

Un studiu realizat pe baza cohortei Population Study of Chinese Elderly (PINE) și desfășurat în Chicago a analizat pe o perioadă de 10 ani relația dintre caracteristicile mediului de cartier și evoluția funcției cognitive la adulți vârstnici de origine chineză.Cercetarea condusă de Rutge

Un studiu amplu, multicentric, publicat în 2026, care a analizat eficacitatea semaglutidei (agonist al receptorului GLP-1) în boala Alzheimer în stadii incipiente, arată că tratamentul nu încetinește declinul cognitiv, deși influențează biomarkeri importanți ai bolii. Cerceta

Două RCT faze 3 (evoke + evoke+, 3.808 participanți, 40 țări, 3 ani): semaglutida orală 14 mg nu a încetinit progresia cognitivă în Alzheimer timpuriu amiloid-pozitiv. CDR-SB: 2,3 vs. 2,3 în ambele studii (p=0,57; p=0,46). Finanțat de Novo Nordisk.

Un studiu realizat la Kyung Hee University Hospital din Coreea de Sud și publicat în revista Diabetes, Obesity and Metabolism a analizat relația dintre diabet și riscul de demență într-o cohortă populațională de peste 1,3 milioane de adulți. Cercetarea arată că atât diabetul zahara

Echipa biochimistului MARUYAMA Tatsuo de la Kobe University (Japonia) a proiectat o proteină mică în configurație „oglindă” (D-aminoacizi) care se leagă de beta-amiloid — factorul cauzal central al bolii Alzheimer — și îi blochează capacitatea de a forma agregate

Un studiu publicat pe 18 martie 2026 în revista Neurology a analizat relația dintre tipurile de diabet și riscul de demență, evidențiind o asociere mai pronunțată pentru diabetul zaharat de tip 1 comparativ cu diabetul de tip 2.Rezultatele sugerează că, pe măsură ce speranța de viață a persoan

Visele tulburătoare la 60-69 ani sunt asociate cu un risc de 3,9 ori mai mare de demență, iar coșmarurile săptămânale la bărbați cu un risc de 3,6 ori mai mare de boală Alzheimer.

Studiul REGARDS demonstrează că biomarkerii plasmatici GFAP și NfL prezic mortalitatea generală, prin demenție și cardiovasculară cu 11 ani înainte, la o cohortă birasială de vârstnici.

Studiu de cohortă pe 245.949 veterani arată că TCC, depresia și consumul de alcool sunt principalii predictori modificabili ai demenței la 10 ani, alături de expuneri militare specifice.

Context — relația dintre durerea cronică și deteriorarea cognitivă: o problemă clinică emergentă Durerea cronică — definită ca durere cu durată de cel puțin 3-6 luni, persistentă dincolo de vindecarea tisulară — afectează estimativ 20-30% din populația adulților la nivel global

Studiu GWAS pe 463.447 taiwanezi identifică PRDM15 ca factor de risc pentru demența Parkinson și validează un scor de risc poligenic cu acuratețe de 70% pentru populația asiatică.

Meta-analiză pe date individuale (7.105 participanți, 5 cohorte, până la 16,9 ani urmărire) arată că fiecare 10 ani de îmbătrânire cerebrală accelerată estimată prin EEG de somn (Brain Age Index) cresc cu 39% riscul de demență incidentă (HR 1,39; P<0,001), independent de ApoE ε4 și apnee în somn.

Meta-analiză sistematică PRISMA pe 7 studii și 221.380 de participanți: aderența la diete bazate pe plante sănătoase reduce riscul de demență cu 26% (RR 0,74; IC 95%: 0,56-0,97). Dietele nesănătoase bazate pe plante (bogate în produse rafinate) cresc riscul, conform analizei doză-răspuns.

Studiu pe 125 milioane de pacienți arată că statinele reduc riscul de Alzheimer cu 31%, sugerând mecanisme neuroprotectoare non-lipidice, independent de tipul de statină sau dozaj.