Studii medicale: Dementa

Meta-analiză pe date individuale (7.105 participanți, 5 cohorte, până la 16,9 ani urmărire) arată că fiecare 10 ani de îmbătrânire cerebrală accelerată estimată prin EEG de somn (Brain Age Index) cresc cu 39% riscul de demență incidentă (HR 1,39; P<0,001), independent de ApoE ε4 și apnee în somn.

Meta-analiză sistematică PRISMA pe 7 studii și 221.380 de participanți: aderența la diete bazate pe plante sănătoase reduce riscul de demență cu 26% (RR 0,74; IC 95%: 0,56-0,97). Dietele nesănătoase bazate pe plante (bogate în produse rafinate) cresc riscul, conform analizei doză-răspuns.

Studiu pe 125 milioane de pacienți arată că statinele reduc riscul de Alzheimer cu 31%, sugerând mecanisme neuroprotectoare non-lipidice, independent de tipul de statină sau dozaj.

Studiul analizează relația bidirecțională dintre boala Alzheimer și epilepsie, evidențiind frecvența crizelor subclinice și necesitatea unui management terapeutic personalizat la vârstnici.

Cannabinoizii reduc semnificativ agitația la pacienții cu demență față de placebo, fără efect semnificativ pe spectrul total al simptomelor neuropsihiatrice — meta-analiză sistematică a studiilor randomizate (n=328), CNS Drugs 2026. Profilul de tolerabilitate pe termen scurt a fost acceptabil, cu se

Tirzepatida vs semaglutidă: risc de declin cognitiv ușor mai mic cu 88% la adulții cu diabet tip 2 — studiu retrospectiv pe 88.940 de pacienți cu potrivire prin scor de propensitate, 12 luni urmărire; beneficii pentru demență și Alzheimer mai puțin consistente.

Studiul UK Biobank (220.236 pacienți) arată că îmbătrânirea biologică accelerată (BAA) crește riscul de debut al AVC (16%), demenței (10%) și decesului (24%), dar nu influențează progresia post-debut.

Revizuire din Current Opinion in Neurology evaluează utilitatea clinică a biomarkerilor sanguini în boala Alzheimer. Formele de p-tau sunt cei mai promisoători markeri, 2 teste comerciale primind autorizarea FDA. Implementarea largă necesită armonizare metodologică și validare în populații diverse.

Studiu de cohortă pe 24.172 de pacienți cu diabet zaharat tip 2 (Coreea de Sud, 2014–2025): inhibitorii SGLT-2 reduc riscul de demență cu 34% (HR 0,66) și riscul de boală Alzheimer cu 46% (HR 0,54) față de tiazolidinedione, fără efect semnificativ asupra accidentului vascular cerebral.

Studiu genetic pe 32.778 persoane identifică cinci regiuni (SEMA6D, GRIN3A, ITGB8, SLCO1A2, SLC25A21) care modulează declinul cognitiv dependent de APOE-ε4 în boala Alzheimer.

Boala Alzheimer reprezintă principala cauză de demență la nivel global, iar intervenția eficientă depinde critic de diagnosticarea în stadiile preclinice. Un nou studiu publicat în revista Cell Reports Medicine a identificat subunitatea reglatoare PPP2R5C a fosfatazei proteice 2A (PP2A) drept biomar

Un studiu realizat &icirc;n cadrul programului All of Us Research Program și publicat &icirc;n revista Otolaryngology&ndash;Head and Neck Surgery a analizat relația dintre patologiile care determină pierderea auditivă de tip conductiv și riscul de demență, utiliz&acirc;nd date dintr-o cohortă națion

Un studiu realizat la Northwestern University Feinberg School of Medicine și publicat &icirc;n Science Translational Medicine la data de 11 februarie 2026 a analizat modul &icirc;n care levetiracetamul, un medicament antiepileptic aprobat, influențează procesarea proteinei precursoare amiloidice și

Studiul longitudinal Rush arată că stimularea cognitivă pe parcursul vieții reduce cu 38% riscul de demență Alzheimer și întârzie debutul cu 5 ani prin mecanisme de rezervă cognitivă.

Un studiu experimental condus de Facultatea de Medicină a Universității Washington din St. Louis și Institutul de Științe Weizmann (WIS) din Israel a evaluat fezabilitatea utilizării celulelor T modificate genetic de tip CAR-T CD4 pentru țintirea directă a plăcilor de amiloid-&beta; &icirc;n boala A