Studii medicale: durerea

Studiul demonstrează că terapia Scrambler reduce semnificativ durerea post-AVC (56% vs 16% placebo) după 5 ședințe, cu efecte menținute la 4 săptămâni, oferind o alternativă nefarmacologică.

Meta-analiza pe 4.272 pacienți arată că 55% dintre cei cu tulburare neurologică funcțională suferă de durere cronică, iar tratamentele curente pentru TFN nu ameliorează eficient această comorbiditate.

Realitatea virtuală reduce semnificativ durerea, anxietatea și suferința la copiii cu cancer în timpul puncțiilor, având un profil de siguranță bun, dar necesitând personal și timp dedicat.

Declarația IMMPACT oferă recomandări metodologice pentru studiile clinice pragmatice în managementul durerii cronice, vizând creșterea relevanței clinice și a generalizabilității rezultatelor.

Studiul analizează rolul inteligenței artificiale în evaluarea durerii, demonstrând o acuratețe de 80-95% și un potențial major pentru pacienții cu dificultăți de comunicare.

Studiul demonstrează că pacienții cu RLS dureros prezintă un dezechilibru neurobiologic în LCR, marcat de creșterea β-MSH și scăderea β-endorfinei, sugerând un profil proalgic distinct.

O sinteză cuprinzătoare privind durerea neuropată centrală, evidențiind o prevalență de 11% post-AVC și 53% după leziuni medulare, cu accent pe mecanisme și tratamente de primă linie.

Meta-analiza a 20 de studii (664 pacienți) demonstrează că tDCS (în special 2 mA pe M1 stâng) reduce semnificativ durerea în fibromialgie, fiind o opțiune terapeutică sigură și bine tolerată.

Sinteză privind stagnarea terapeutică în durerea neuropată, evidențiind diferențele de sex în mecanismele de sensibilizare centrală și necesitatea stratificării fenotipice a pacienților.

Meta-analiza indică faptul că obezitatea nu reprezintă un factor de risc pentru tulburările temporomandibulare, având un posibil rol protector, cu riscuri mai mici la un IMC crescut.

Studiul demonstrează că muzica înregistrată crește toleranța la durere și reduce markerii fiziologici ai stresului (axa HPA, frecvența cardiacă) în condiții experimentale controlate.

Revizuire sistematică privind durerea radiculară cervicală: diagnosticul se bazează pe clinică și RMN, iar tratamentul include injecții epidurale și radiofrecvență pulsată, cu dovezi limitate.

Un panel de experți a stabilit prin consens că asocierea în doză fixă de paracetamol și ibuprofen oferă o analgezie superioară monoterapiei în durerea acută pediatrică, îmbunătățind controlul dozării.

Revizuirea sistematică arată că durerea cronică în SM nu afectează cogniția globală, dar reduce specific viteza de procesare, atenția și memoria, necesitând monitorizare clinică atentă.

Meta-analiza a 20 de studii clinice randomizate (818 pacienți) confirmă bifosfonații parenterali ca tratament de primă linie pentru reducerea durerii în SDRC-I, comparativ cu placebo.