Studii medicale: insomnie

Studiu GWAS pe 6.843 subiecți identifică loci genetici MEIS1 și BTBD9 asociați cu mișcările periodice ale membrelor în somn și demonstrează cauzalitatea sindromului picioarelor neliniștite.

Revizie sistematică a 113 studii ce confirmă insomnia ca tulburare poligenică stres-dependentă, cu risc cauzal asociat pentru comorbidități psihice și somatice.

Meta-analiza demonstrează că insomnia crește riscul de infarct miocardic cu 69%, iar somnul sub 5 ore cu 56%, recomandând includerea insomniei ca factor de risc cardiovascular independent.

Meta-analiză pe 3.428 pacienți cu schizofrenie (10 studii). Insomnia crește riscul de ideație suicidară (OR=1,84) și tentativă de suicid/deces (OR=5,83). Asociere semnificativă cu psihopatologia totală, pozitivă și generală. IMC — singurul modulator semnificativ.

Meta-analiza demonstrează niveluri periferice de BDNF semnificativ mai scăzute la pacienții cu insomnie cronică comparativ cu controalele sănătoase, sugerând o disfuncție neurobiologică subiacentă.

Prima meta-analiză sistematică internațională: pauze diurne asociate cu OR=1,15 pentru depresie (IC: 1,01-1,31) la 649.111 participanți din 9 studii. Pauze nestructurate: OR=1,36; pauze definite de după-amiaza: OR=0,95. Heterogenitate I²=91,3% — efectul variază substanțial cu contextul și tipul pauz

China. Behavioral Sleep Medicine, 2023. Studiu randomizat controlat non-orbitor (n=60 adulți tineri, 19–24 ani) evaluează efectele agomelatiinei cu sau fără terapie cognitiv-comportamentală (CBT) asupra tulburării de faza de somn întârziată (DSWPD — Delayed Sleep-Wake Phase Disorder), d