Studii medicale: microbiomul intestinal

Studiul pe 14.979 de persoane arată că antibioticele, în special clindamicina și fluorochinolonele, pot modifica microbiomul intestinal timp de până la 8 ani, afectând markerii cardiometabolici.

Studiul demonstrează că microbiomul intestinal produce acid nicotinic, care activează receptorul PPARα, stabilind identitatea regională a colonului și protejând epiteliul împotriva leziunilor.

Studiul identifică axa F. prausnitzii-acid picolinic-TCERG1/CKAP2, demonstrând că acidul picolinic inhibă progresia cancerului colorectal indusă de ETBF, cu potențial preventiv prin dieta cu tripto...

Studiul demonstrează că obezitatea reduce atenția prin modificarea microbiomului intestinal, scăzând sinteza de 3-HAA și afectând semnalizarea dopaminergică în cortexul prefrontal.

Studiul analizează relația dintre microbiomul intestinal și dislipidemie, identificând modificări bacteriene specifice și alterări metabolice asociate cu această afecțiune metabolică.

Studiul analizează rolul axei microbiom-intestin-creier în boala Parkinson, sugerând că expunerile de mediu și disbioza intestinală declanșează neurodegenerarea prin agregarea α-sinucleinei.

Studiul asociază deprivarea socio-economică cu scăderea diversității microbiomului și depleția bacteriilor producătoare de butirat, mediind riscul de anxietate și diabet zaharat.

Studiul demonstrează că remodelarea microbiomului intestinal prin antibiotice reduce neuroinflamația și volumul leziunilor cerebrale post-traumatice într-un model murin.

Studiul analizează adaptarea metabolică și profilul transcriptomic al Saccharomyces boulardii în intestinul șoarecilor germ-free, identificând promotori utili pentru livrarea de medicamente.

Studiul analizează interacțiunea bidirecțională dintre agoniștii GLP-1 și microbiomul intestinal, evidențiind rolul acestuia în eficacitatea terapeutică pentru diabetul zaharat și obezitate.

Administrarea orală de semaglutidă cu SNAC perturbă microbiota intestinală la șobolani, reducând bacteriile fermentatoare și butiratul, ceea ce induce inflamație sistemică.

Studiul analizează corelația dintre microbiomul intestinal și rezistența la insulină în DZ2, identificând taxoni bacterieni cu rol protector sau disfuncțional prin machine learning (XGBoost).

Studiul identifică glicogenul produs de bacteriile intestinale ca mediator al inflamației sistemice și neurale la purtătorii mutației C9ORF72, sugerând noi ținte terapeutice pentru ALS și FTD.

Studiul arată că un consum crescut de alimente cu microbi vii (fructe, legume crude, iaurt) se asociază cu markeri cardiometabolici și antropometrici mai favorabili la 58 de adulți sănătoși.

Studiul demonstrează că butiratul microbiomului intestinal reglează celulele Tfh și producția de IgA prin receptorul GPR43, îmbunătățind răspunsul imun la vaccinare și protecția anti-Salmonella.