Studii medicale: microbiomul intestinal

Studiul confirmă că sindromul auto-berăriei este cauzat de proliferarea bacteriilor intestinale (E. coli, K. pneumoniae) care fermentează glucidele în etanol, validând noi metode de diagnostic și t...

Studiul demonstrează că microbiomul intestinal influențează activitatea cerebrală și metabolismul energetic, sugerând un rol evolutiv în encefalizarea primatelor și în neurodezvoltare.

Studiul demonstrează că microbiota intestinală, prin gena bacteriană bo-ansB, reglează disponibilitatea asparaginei și modulează imunitatea antitumorală mediată de limfocitele T CD8+ în cancerul co...

Studiul analizează modul în care stresul și factorii sociali influențează axa creier-microbiom, contribuind la dezvoltarea obezității și la dificultatea menținerii pierderii ponderale.

Revizuirea analizează relația dintre microbiomul intestinal și declinul cognitiv, evidențiind disbioza ca factor asociat progresiei TCU și bolii Alzheimer, necesitând studii clinice riguroase.

Studiul analizează impactul loviturilor craniene non-concusive asupra microbiomului intestinal la sportivi, observând modificări ale compoziției bacteriene la 48-96 de ore post-impact.

O analiză a 51 de studii arată că dieta și activitatea fizică îmbunătățesc microbiomul la supraviețuitorii de cancer, deși tratamentele oncologice și factorii clinici pot induce disbioză.

Studiul demonstrează că boala Crohn pediatrică este asociată cu o disbioză fecală marcată, corelată cu severitatea clinică, oferind potențiali biomarkeri neinvazivi pentru diagnostic și monitorizare.

Studiul demonstrează că pregătirea intestinală cu PEG induce o vulnerabilitate tranzitorie la infecții prin subțierea stratului de mucus și reducerea rezistenței la colonizarea bacteriană.

Studiul pe șobolani HS demonstrează că genetica gazdei și interacțiunile sociale (transmiterea microbiană) modelează compoziția microbiomului, explicând o parte din ereditatea lipsă.

Revizuire sistematică (39 studii, 3000 pacienți) care confirmă disbioza intestinală și modificările metabolice (SCFA reduse, TMAO crescut) ca factori asociați cu patogenia bolii Parkinson.

Studiul analizează rolul acizilor biliari conjugați microbian (MCBA) în dezvoltarea autoimunității insulare, demonstrând influența acestora asupra reglării imune și a riscului de diabet de tip 1.

Studiul demonstrează că microbiomul laptelui matern, dominat de Bifidobacterium longum, joacă un rol esențial în colonizarea și stabilitatea microbiomului intestinal al sugarilor în primele 6 luni.

Studiul demonstrează că administrarea de cannabidiol atenuează disbioza intestinală și tulburările neurocomportamentale induse de expunerea perinatală la alcool într-un model murin de FASD.

Analiză sistematică privind axa intestin-inimă în fibrilația atrială, evidențiind rolul metaboliților microbieni (TMAO, SCFAs) și al comorbidităților în patogeneza și recurența aritmiei.