Studii medicale: microbiomul intestinal

Studiu prospectiv (4833 pacienți) care identifică metaboliții microbiomului din aminoacizi aromatici (ex. PAGln) ca predictori independenți de risc cardiovascular și MACE, sugerând noi ținte terape...

Revizuire sistematică ce demonstrează asocierea dintre disbioza intestinală (reducerea Lachnospiraceae, scăderea diversității) și pierderea musculară în sarcopenie, ciroză și cașexie oncologică.

Studiul demonstrează că suplimentarea cu tributirină reduce durerea temporomandibulară prin restaurarea nivelurilor de butirat și modularea epigenetică a expresiei genice în sistemul nervos.

Studiul pe 4.154 de șobolani demonstrează influența genetică robustă asupra microbiomului intestinal și rolul critic al efectelor genetice indirecte în ereditatea microbiană.

Studiul demonstrează că bacteria Turicibacter și lipidele sale reduc obezitatea și îmbunătățesc profilul metabolic prin modularea sintezei de ceramide la nivel intestinal.

Studiul dezvoltă o bază de date prototip pentru sistematizarea microorganismelor și compușilor biochimici de mediu cu potențial salutogen, promovând o abordare One Health în sănătatea publică.

Studiul demonstrează că mimetismul molecular între bacteriile intestinale și teaca de mielină accelerează progresia sclerozei multiple, oferind noi perspective pentru terapii imunomodulatoare.

Studiul analizează microbiomul intestinal la copii cu autism, frați neafectați și copii tipici, identificând semnături bacteriene distincte corelate cu severitatea simptomelor sociale și emoționale.

Studiul demonstrează că expunerea acută la butirat protejează bariera intestinală împotriva permeabilității transcelulare induse de stres la pacienții cu sindrom de intestin iritabil.

Studiul analizează rolul disbiozei intestinale în obezitate și cancerul colorectal, evidențiind microbiomul ca biomarker predictiv și țintă terapeutică prin mecanisme metabolice și inflamatorii.

Studiul demonstrează că numeroase pesticide și substanțe industriale au efecte antibacteriene neașteptate, putând altera microbiomul intestinal și favoriza rezistența la antibiotice.

Studiul GMbC demonstrează că industrializarea este principalul factor asociat cu reducerea diversității microbiomului intestinal și amplificarea stresului imun la nivel global.

Studiul introduce metoda MANOCCA pentru a analiza influența factorilor de mediu (vârstă, sex, fumat, IMC) asupra rețelelor de co-abundență bacteriană, demonstrând o acuratețe predictivă superioară.

Studiul analizează impactul dietei occidentale asupra microbiomului și sistemului imun în bolile inflamatorii intestinale, subliniind importanța nutriției de precizie și a biologiei sistemelor.

Studiul demonstrează că 167 de medicamente, inclusiv non-antibiotice, provoacă modificări persistente ale microbiomului intestinal, vizibile chiar și la ani după întreruperea tratamentului.