Studii medicale: microbiomul

Revizuirea analizează axa intestin-creier, demonstrând că microbiomul intestinal mediază efectele dietei asupra cogniției și poate contribui cauzal la patologia bolilor neurodegenerative.

Studiul arată că administrarea de curcumină în doză mare (6g/zi) la pacienți cu BII are un impact modest și tranzitoriu asupra microbiotei intestinale, fără a induce modificări persistente.

Studiul demonstrează că microbiota intestinală influențează îmbătrânirea ovariană, transplantul fecal putând remodela transcriptomul ovarian și îmbunătăți fertilitatea în modele experimentale.

Studiul demonstrează că bacterii probiotice modificate genetic pot sintetiza local romidepsin în tumori, crescând eficiența antitumorală și reducând toxicitatea sistemică în modele murine.

Sinteza a 57 de studii identifică biomarkeri plasmatici (sCD14, IL-1β, VEGF, ROBO4) și microbiomici care prezic hemoragia simptomatică, oferind o metodă complementară rezonanței magnetice.

Studiul demonstrează că imidazolpropionatul (ImP), metabolit al microbiomului, induce nefrotoxicitate prin axa mTOR-NLRP3, fiind contracarat eficient de rapamicină în modele experimentale.

Studiul arată că imaturitatea microbiomului (deficit de DL-endopeptidază) cauzată de antibiotice crește riscul de sepsis neonatal tardiv; probioticele pot restabili activarea imunologică (NOD2).

Studiul demonstrează că dieta bogată în grăsimi și zahăr în viața timpurie reprogramează comportamentul alimentar și circuitele hipotalamice, efecte atenuate prin intervenții asupra microbiotei.

O revizuire a rolului acizilor grași cu lanț scurt ca mediatori epigenetici ai axei intestin-creier, cu potențial terapeutic în bolile Alzheimer și Parkinson.

Transplantul de microbiotă de la donori sănătoși ameliorează nefropatia diabetică la șoareci prin reducerea depozitelor lipidice renale și a inflamației, prin reglarea căii de semnalizare PPAR.

Studiul confirmă rolul cauzal al microbiomului în progresia steatohepatitei induse de alcool și dietă, demonstrând că axa intestin-ficat reprezintă o țintă terapeutică cheie în MetALD.

Hipotiroidismul crește riscul de SIBO de 2,2-2,4 ori, cu o predominanță a Klebsiella. Tratamentul cu levotiroxină reduce semnificativ acest risc, sugerând un mecanism legat de motilitatea intestinală.

Administrarea de Clostridium butyricum în prima jumătate a sarcinii reduce rata recurenței nașterii premature la femeile cu antecedente, conform unui studiu clinic multicentric japonez.

Rozaceea este redefinită ca tulburare neuroimună sistemică, implicând axa piele-intestin-creier, disbioza microbiomului și sensibilizarea centrală, impunând o abordare terapeutică multidisciplinară.

Studiul analizează rolul dietei și al microbiomului în BII, evidențiind că intervențiile nutriționale pot induce remisiunea, în timp ce deficiențele de micronutrienți afectează 78% din pacienți.